Alegeri prezidenţiale în R. Moldova, pe 18 noiembrie

Parlamentul de la Chişinău a demarat joi procedura de alegere a şefului statului, procedură care, în caz de eşec, în condiţiile instabilităţii politice şi a conflictelor din cadrul Alianţei pentru Integrare Europeană, s-ar putea finaliza cu noi alegeri parlamentare anticipate.

Propunerea a venit din partea preşedintelui Parlamentului, Marian Lupu, care a susţinut un proiect de lege în acest sens elaborat de opoziţia comunistă.

Prima încercare de alegere a şefului statului va avea loc pe data de 18 noiembrie.

Propunerea preşedintelui Parlamentului pare să fie una surprinzătoare, în condiţiile în care de aprope un an de zile Alianţa de guvernare evită să fixeze data alegerii şefului statului, pentru că nu îi ajung două voturi pentru a acumula numărul necesar de trei cincimi de deputaţi.

În urma unor disensiuni din Alianţă, premierul Vlad Filat a anunţat că formaţiunea sa, Partidul Liberal Democrat, ar putea cere joi demiterea preşedintelui Parlamentului.

Acest lucru însă nu s-a întâmplat, în schimb, Marian Lupu, a solicitat iniţierea procedurii de alegere a şefului statului, cerută cu insistenţă de luni de zile de comunişti.

Alegerea şefului statului este întrebarea numărul unu pe agenda politică şi pe agenda socială a Republicii Moldova. Noi trebuie neapărat să discutăm şi să găsim soluţia pe o platformă largă parlamentară - discuţii în cadrul Alianţei, discuţii cu opoziţia.

Iniţiativa a fost salutată de comunişti şi susţinută prin vot de Partidul Liberal Democrat şi Partidul Democrat.

Partidul Liberal, condus de Mihai Ghimpu, a votat împotriva iniţiativei, spunând că aceasta ar fi trebuit coordonată în cadrul coaliţiei de guvernare.

"Jocul care a început, într-adevăr, ne poate duce la alegeri anticipate. Eu totuşi cred, şi vreau să se producă acest lucru, să ne aşezăm, Alianţa, şi să discutăm la modul serios - suntem noi capabili să guvernăm împreună, sau nu suntem capabili", spune Marian Ghimpu.

Prin Acordul de constituire a Alianţei pentru Integrare Europeană, candidatul pentru funcţia de şef de stat este preşedintele Partidului Democrat, Marian Lupu. În lipsa a numărului necesar de voturi, candidatura sa nu a fost propusă după scrutinul parlamentar din 28 noiembrie, anul trecut. Mai ales că şi comuniştii au fost catogoric împotriva acestei candidaturi.

În urma disensiunilor din ultimile luni din cadrul Alianţei, a devenit evident că Marian Lupu nu mai este susţinut nici de Partidul Liberal Democrat al premierului Vlad Filat.

În aceste condiţii, este improbabil ca Marian Lupu să mai candideze pentru funcţia supremă în stat, iar preşedintele va putea fi ales doar dacă va întruni consensul celor două mari grupuri parlamentare, ale liberal democraţilor şi comuniştilor.

Dacă preşedintele ţării nu va fi ales, parlamentul va fi dizolvat şi vor fi anunţate noi alegeri anticipate, scenariu care s-a repetat de două ori în ultimii doi ani jumătate.