Alegeri prezidenţiale în Franţa

Relațiile diplomatice dintre Franța și Polonia dau semne de tensiune, după ce președinții celor două țări au schimbat replici tăioase de la distanță.

Ministerul polonez de Externe l-a convocat ieri pe ambasadorul francez, pentru că președintele Emmanuel Macron l-a numit pe premierul Poloniei "un antisemit de extremă dreapta", care interzice persoanele LGBT.

A fost răspunsul lui Macron la afirmațiile recente ale lui Mateusz Morawiecki care a asemănat discuțiile liderului francez cu Vladimir Putin cu negocierile cu Hitler.

Potrivit comentatorilor, nu este clar de ce Macron l-a acuzat pe Morawiecki de antisemitism, chiar dacă guvernul polonez a luat câteva decizii controversate având tangență cu efectele celui de-Al Doilea Război Mondial.

Emmanuel Macron candidează însă mâine pentru un nou mandat de președinte al Franței și crede că premierul polonez a încercat să-i vină în ajutor adversarei sale de extremă dreapta, care a recuperat mult din decalajul inițial.

Sondajele din ultimele zile au pus în alertă echipa președintelui. De la o diferență de 12 puncte, cât era între primii doi clasați la jumătatea lui februarie, acum doar 3-4 procente îi mai despart pe cei doi.

Pentru Macron ar vota 26-27%, iar pentru lidera extremei drepte, Marine le Pen, 23%. Ce ar putea rezulta duminică după primul tur încearcă să anticipeze politologul Dominic Reinier, profesor la Facultatea de Științe Politice din Paris.

Dominique Régnier: Ce putem spune astăzi este că cel mai probabil va fi o realegere a lui Emmanuel Macron și cel mai probabil va fi reales în turul doi, în defavoarea lui Marine le Pen. Așa indică sondajele de opinie. Chiar dacă mulţi dintre francezi nu doresc realegerea lui Emmanuel Macron, el nu are un adversar recunoscut.

Pe de altă parte, începe să se disperseze teama de un absentism record, pe care îl anunțau sondajele precedente.

Aproximativ 76% dintre cei 49 de milioane de francezi înscriși pe listele electorale declară că vor merge duminică la vot.

În schimb, sondajele relevă o rată mare a nehotărâților - aproape 30% dintre cei care sunt siguri că vor vota nu au decis pe cine vor alege, aceștia fiind consideraţi arbitrii scrutinului.