Alegeri legislative anticipate în Olanda

În Olanda au loc alegeri legislative anticipate pentru împărţirea celor 150 de locuri din Camera Reprezentanţilor.

Organizate în urma demisiei din aprilie a guvernului minoritar al premierului Mark Rutte, alegerile au fost precedate de o campanie axată pe criza economică a Europei.

Potrivit sondajelor realizate înaintea votului, partidul liberal de centru - dreapta al premierului şi cel laburist, de centru stânga, ar urma să îşi împartă cele mai multe voturi.

Sondajele îi creditează atât pe socialişti, cât şi pe laburişti cu circa 35 de mandate fiecare, iar o coaliţie între cele două partide e aşteptată de majoritatea analiştilor internaţionali în condiţiile în care ambele formaţiuni au un discurs pro-european.

Criza datoriilor din zona euro a fost, de altfel, una din principalele teme ale campaniei.

Mai exact – atitudinea pe care ar trebui să o aibă Olanda faţă de regulile bugetare impuse în urma declanşării acesteia.

În aprilie, coaliţia aflată la guvernare s-a prăbuşit după ce Partidul pentru Libertate (PVV), o formaţiune de extremă dreapta, anti-europeană, a refuzat austeritatea promovată de liderii europeni drept soluţie şi modalitate de prevenire, pe viitor, a crizei datoriilor.

Potrivit Agenţiei France Press, acest partid ar urma să piardă câteva din cele 24 de mandate obţinute în 2010 şi ar putea fi depăşit de Partidul Socialist, reprezentant al aşa-numitei stângi “dure”.

Viitoarea majoritate ar urma să fie aşadar pro-europeană, dar în cadrul ei se regăseasc neînţelegerile, valabile în întreaga Europă, cu privire la soluţiile de ieşire din criză.

Jumătate din coaliţie, cea liberală, e favorabilă disciplinei promovate de Germania, laburiştii pledează pentru planul cerut de Franţa, cel al creşterii cheltuielilor destinate creşterii şi al taxării suplimentare pentru cei bogaţi.

Olanda se află pe primele locuri în Uniunea Europeană în privinţa nivelului de trai şi pe ultimele locuri la şomaj, chiar şi aşa, discursul naţionalist al Partidului pentru Libertate s-a regăsit în opţiunile alegătorilor şi chiar dacă acesta va pierde câteva voturi e de aşteptat să rămână o voce puternică împotriva Uniunii Europene şi a imigranţilor, inclusiv a celor din sud-estul Europei.

La votul de azi sunt aşteptaţi circa 12 milioane de alegători, în aproximativ 10 mii de secţii, iar votul electronic este folosit la scară largă, pe baza unei cartele de vot.

Sistemul permite ca centralizarea voturilor să fie făcută până la miezul nopţii, iar rezultatele oficiale sunt aşteptate mâine dimineaţă.