Alegeri generale în Grecia cu miză europeană

Grecii se întorc duminică la urne pentru noi alegeri generale, care să decidă ce echipă va scoate ţara din situaţia economică delicată în care se află.

Scrutinul este urmărit cu nelinişte în toată Europa, dar şi în afara acesteia şi îmbracă alura unui referendum pentru sau împotriva monedei euro, comentează AFP.

Consecinţele acestui scrutin crucial, care ar putea să destabilizeze, prin contagiune, zona euro, vor fi cântărite imediat după aceea la Summitul G20 de la Los Cabos, în sud-vestul Mexicului, la care vor lua parte luni şi marţi ţările bogate şi puterile emergente.

Liderii europeni, dar şi preşedintele american, Barack Obama, i-au avertizat în repetate rânduri pe cei aproape nouă milioane de alegători greci asupra consecinţelor votului lor.

Cu doar două zile înaintea scrutinului, dreapta şi stânga radicală luptă cot la cot pentru a prelua frâiele unei ţări aflate într-o profundă recesiune.

Un sondaj neoficial publicat joi îl prezintă pe liderul conservatorilor Noii Democraţii în poziţia de favorit, acesta beneficiind de un avans - e adevărat, minim - în faţa liderului coaliţiei stângii radicale, Syriza.

Partidul de dreapta Noua Democraţie se exprimă în favoarea acordului încheiat cu UE şi FMI, în vreme ce coaliţia stângii radicale Syriza respinge în totalitate condiţiile acordului de finanţare externă.

Jocul declaraţiilor politice între Atena şi Salonic

--fb1La Atena a fost rândul vineri să se adreseze pentru ultima dată electoratului înaintea alegerilor de duminică al liderului partidului de dreapta Noua Democraţie.

Antonis Samaras a reluat discursul pro-memorandum cu amendamentele deja cunoscute, respectiv renegocierea unor capitole ale acordului şi sublinierile privind rezolvarea acutei probleme a şomajului şi relansarea economică a Greciei.

"Nu vom lăsa pe nimeni să ne scoată din Europa", a spus el.

De la Salonic, contracandidatul său, liderul coaliţiei stângii radicale, Alexis Tsipras, a avertizat cu puţin timp în urmă: "Cea mai mare ameninţare pentru ţară este continuarea memorandumului, supus unui dictat al creditorilor".

--fb2Akexis Tsipras a anunţat un termen de zece zile după alegeri pentru a purta o renegociere pe care a numit-o adevărată şi dură cu Uniunea Europeană, în cazul în care va prelua, desigur, conducerea guvernului.

Pe de altă parte, situaţia Greciei se află pe marginea prăpastiei: un PIB în scădere cu 6,5%, un şomaj la nivel oficial de 22,6 procente, retrageri masive de depozite bancare de frică şi conturi publice care ar rămâne pe zero la jumătatea lunii iulie.

Posibile scenarii în urma alegerilor

Presa internaţională a schiţat ca posibile scenarii victoria partidelor pro-memorandum, victoria socialiştilor, anti-memorandum, şi, în cazul al treilea, un scenariu care nu ar avea nici un câştigător şi ar trebui atunci să se organizeze din nou alegeri.

În Grecia, toate forţele politice sunt însă de acord că a treia rundă de alegeri trebuie evitată.

Această poziţie comună oferă speranţa că va exista voinţa de a se depune eforturi pentru găsirea, în cele din urmă, a unei formule de guvernare.

Au fost luate în considerare, în tot acest interval, de aproape o lună şi jumătate, toate scenariile cu privire la găsirea potenţialilor parteneri guvernamentali.

Primul scenariu ar fi victoria partidului de dreapta Noua Democraţie.

În cazul în care formaţiunea ar câştiga alegerile, Antonis Samaras ar căuta să formeze o coaliţie cu socialiştii din PASOC şi cu stânga democrată, formaţiuni apropiate programului anunţat, pentru a realiza un guvern cu majoritate suficientă.

Analiştii apreciază că liderii celor două partide socialiste, Evangelos Venizelos şi Fotis Kouvelis, nu vor refuza să participe la un guvern care îşi va asuma renegocierea acordului cu instituţiile creditoare şi, fireşte, prevenirea ieşirii ţării din zona euro.

Al doilea scenariu, în cazul în care prima formaţiune va fi Syriza, care îşi va putea sigura între 100 şi 140 de membri în parlament, ei bine, aceştia se vor grăbi imediat să găsească parteneri capabili pentru a obţine majoritatea, alţii decât cei care susţin acordul.

În fine, un al treilea scenariu este un guvern de cooperare, propus de Noua Democraţie, având ca potenţiali parteneri socialiştii din PASOC şi stânga democrată, chiar şi din alte partide mai mici, spun analiştii, fără a-l impune însă pe Antonis Samaras premier.