În Iran vor avea loc vineri alegeri prezidenţiale şi locale. Prezenţa la vot este mare în Iran la prezidenţiale, dar se estimează că anul acesta va fi şi mai mare, datorită intereselui pentru scurtinul local.

Trimisul Radio România Actualităţi la Teheran, Carmen Gavrilă relatează că în esenţă, iranienii au de ales între continuarea politicii de deschidere dusă de actualul preşedinte moderat Hassan Rohani şi revenirea la izolare, promovată de clericul ultraconservator Ebrahim Raisi.

Hassan Rohani a pus accent în campania electorală pe beneficiile ridicării sancţiunilor economice internaţionale în urma încheierii acordului nuclear cu marile puteri. Deja în capitala Teheran sunt peste tot proiecte în construcţie, inclusiv un nou terminal la aeroport în colaborare cu o companie franceză.

De asemenea, Iranul a încheiat acorduri de cumpărare a sute de avioane de la Airbus şi Boeing. În plus, preşedintele Rohani a reuşit să atenueze devalorizarea dură a monedei naţionale.

În schimb, contracandidatul său Ebrahim Raisi a insistat că beneficiile acordului nuclear sunt neglijabile şi că sărăcia persistă pentru o mare parte din populaţie. Ultraconservatorii în frunte cu Ebrahim Raisi consideră că deschiderea economică riscă să ofere acces în Iran companiilor americane şi europene.

Raisi susţine că Iranul trebuie să fie autosuficient, adică un limbaj similar cu alt fostului preşedinte Ahmadinejad.

Spre deosebire de principalul său contracandidat, Hassan Rohani a insistat şi pe libertăţile sociale, pe accesul la internet liber şi pentru toată populaţia, adică exact ce vor să audă tinerii iranieni sub 35 de ani, care reprezintă cea mai mare parte a populaţiei.