Ajutorul pentru mamele din Germania, "criticat de feministe"

Cancelarul german Angela Merkel s-a întâlnit marţi cu liderii conservatori din parlament pentru a discuta un proiect de lege controversat, care ar oferi mamelor care stau acasă cu copiii 150 de euro pe lună pentru întreţinerea lor.

Înainte de întâlnire, Angela Merkel a glumit spunând că urmează să viziteze "vestibulul din iad", informează Der Spiegel.

Sursa emoţiilor ei nu este dificil de identificat, întrucât opiniile privind promulgarea noii legi sunt împărţite.

Mulţi din cadrul Uniunii Creştin-Democrate a lui Merkel sunt împotriva sa, opoziţia de centru-stânga a criticat-o pentru că promovează "o vedere învechită asupra rolului femeilor în societate", iar feministele de la conducerea ţării au respins-o cu vehemenţă.

Chiar şi Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) a avertizat că o astfel de indemnizaţie pentru îngrijirea copilului, cunoscută în germană ca "Betreuungsgeld", ar putea fi un factor de descurajare pentru mamele imigrante în a-şi găsi de lucru şi ar duce, de asemenea, la copii de imigranţi care ar sta mai mult acasă şi ar învăţa limba germană mai târziu, încetinind astfel procesul de integrare.

Totuşi, acuzaţia potrivit căreia Angela Merkel, cea mai puternică femeie din lume, ar trăda feministele este cea mai dureroasă.

Cancelarul german, la urma urmei, a prezidat o gamă impresionantă de reforme menite să uşureze pentru femeile din Germania combinaţia dintre muncă şi familie.

Pentru a garanta servicii de îngrijire pentru toţi copiii în nevoie, până în 2013, Angela Merkel -cu ajutorul fostului său ministru de familie, Ursula von der Leyen- a extins drepturile parentale privind concediile şi a introdus burse semnificative menite să ajute noii părinţi în creşterea copiilor.

Era post-feministă

Acuzaţiile aduse de feministe cancelarului german nu sunt însă lipsite de antecedente.

După ce a fost realeasă în 2009, Angela Merkel a numit-o în funcţia de ministru al familiei pe Kristina Schröder şi a mutat-o pe Ursula von der Leyen, care se bucura de o popularitate crescută la vremea respectivă, la ministerul muncii.

De atunci, Kristina Schröder a purtat o luptă publică cu o parte din cele mai respectate voci feministe din Germania.

În această primăvară, ea a mers chiar mai departe, publicând o carte care declară începutul unei ere post-feministe.

Cartea lui Kristina Schröder se numeşte "Danke, Wir sind emanzipiert selber!" ("Ne-am emancipat pe cont propriu, vă mulţumesc foarte mult!") iar lansarea acesteia a fost însoţită de o serie de critici dure pe Twitter.

Ea scrie în acesta: "Niciodată nu au fost femei în Germania atât de libere ca astăzi, dar în tranşeele ideologice din anii 1970 stau tot felul de dogmatici care emit judecăţi publice cu privire la rezultatele acestei libertăţi", iar un capitol al cărţii se numeşte "Lumea s-a schimbat, însă viziunea feministă nu!".

Cartea nu a fost însă prima ei incursiune în post-feminism.

În 2010, Kristina Schröder a dus o luptă publică cu una dintre cele mai renumite feministe din Germania, Alice Schwarzer.

Într-un interviu pentru Der Spiegel, Kristina Schröder a afirmat că "feminismul timpuriu" nu a reuşit să recunoască faptul că "parteneriatele şi copiii produc fericire" şi că feministele au văzut homosexualitatea ca o "soluţie la poziţia defavorizată a femeilor".

În consecinţă, Alice Schwarzer a ripostat, spunând printre altele că Schröder este "pur şi simplu nepotrivită pentru funcţia ei".

"Încăpăţânarea" opoziţiei

Deşi ministerul lui Schröder nu este responsabil pentru conceperea nepopularei legi privind alocaţia pentru îngrijirea copilului, acesta a fost însărcinat cu scrierea ei, contribuind astfel la percepţia potrivit căreia legea susţine o idee înapoiată despre rolul femeilor în societate.

Există, totuşi, o mulţime de alte probleme.

În primul rând, Kristina Schröder este de neclintit în refuzul ei de a lua în considerare stabilirea unor cote legale privind angajarea femeilor în posturi de top management, cote ce sunt fără îndoială necesare în Germania.

Potrivit Institutului german pentru Cercetare Economică, doar 2,2 la sută din posturile de conducere ale primelor 100 de companii au fost deţinute de femei în 2010.

Ca urmare, Kristina Schröder a fost foarte criticată deşi ea a promovat un sistem prin care companiile îşi puteau stabili de bună voie o cotă proprie pe care ar fi considerat-o adecvată, însă fără nici un rezultat notabil.

Totodată, aceasta a fost acuzată de faptul că "a închis ochii" la diferenţa salarială dintre bărbaţi şi femei, care în Germania este mai mare decât în orice altă ţară din Europa.

Cu toate acestea, lupta pentru aprobarea alocaţiei de îngrijire a copiilor îi aparţine aproape în exclusivitate cancelarului german Angela Merkel, şi ea este cea care a preluat responsabilitatea de a împinge legea în parlament.

În ciuda întâlnirii de marţi seara, rapoartele agenţiei de ştiri germane DPA notează că parlamentarii conservatori se opun în continuare legii.

Cancelarul german intenţionează acum să se întâlnească cu parlamentarii conservatori de sex feminin, joi, într-o încercare de a alunga dubiile întrucât dezbaterile privind poziţia feministă din Germania tind să ia o întorsură negativă.