Ajutorul acordat Greciei "rezolvă doar problema finanţării"

Anunţul privind un nou pachet de sprijin financiar de aproape 160 de miliarde de euro pentru Grecia a fost întâmpinat pozitiv.

Aproape 50 de miliarde de euro din pachetul de sprijin ar fi contribuţia "benevolă a sectorului privat".

Investitorii privaţi, cărora Grecia le datorează sume importante, vor pierde o parte a banilor. Chiar dacă pieţele financiare au reacţionat deocamdată optimist, este aşteptată decizia agenţiilor de rating.

Acestea ar putea cataloga restructurarea datoriei Greciei drept un fel de refinanţare a datoriilor, la dobânzi mai mici şi cu perioade de rambursare mai lungi, drept incident de credit.

O astfel de decizie ar creşte pierderile celor care au împrumutat statul grec.

Pachetul de sprijin financiar pentru Grecia, de aproape 160 de miliarde de euro, este o a doua gură de oxigen din partea UE, după ce anul trecut Grecia a mai primit un împrumut de sprijin de 110 miliarde de euro.

Noul împrumut "rezolvă problema finanţării"

Preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, susţine că noul împrumut rezolvă doar problema de finanţare a Greciei.

"Criza nu s-a rezolvat. Grecia rămâne cu o problemă foarte gravă, cu o datorie publică foarte mare şi cu necesitatea aplicării unor programe de ajustare fiscală draconice. Deci, ei vor trebui să-şi facă temele. Asta este esenţial. De fapt, acesta este fondul problemei.

"Grecia trebuie să strângă foarte tare cureaua. Că s-a făcut un pachet financiar care să o ţină pe linia de plutire, îi dă timpul necesar pentru a-şi face ajustările necesare, dar trebuie să-şi facă ajustările necesare", a afirmat Ionuţ Dumitru.

Optimismul moderat de pe pieţele financiare, după anunţarea pachetului de sprijin financiar pentru Grecia, se datorează faptului că, în sfârşit, liderii ţărilor din zona euro au reuşit să ajungă la o poziţie comună.

În plus, pentru prima dată, decizia adoptată are şi un caracter preventiv în privinţa adâncirii crizei.

Este aşteptată decizia agenţiilor de rating

Mecanismele greoaie de adoptare a deciziilor în Uniunea Europeană au făcut ca, în ultimii doi ani, liderii europeni să reacţioneze după declanşarea unei situaţii de criză.

De data aceasta, facilitatea europeană de stabilitate financiară, în fapt, un fond de ajutor de 440 de miliarde de euro, a primit competenţe sporite în a ajuta statele care trec prin momente dificile.

"Ce-am aflat sunt doar nişte chestii generale. Urmează ca în perioada următoare să vedem detaliile. Ştim doar că se va face. Nu ştiu, Fondul European de Stabilitate Financiară se va implica mai mult, va face intervenţii în piaţa secundară. Deci nu ştim în mod practic cum vor funcţiona lucrurile.

"Ştim doar că acest Fond de Stabilitate Financiară va avea nişte puteri mărite şi va putea să intervină în pieţele secundare, să răscumpere datorie în pieţele secundare, pentru state, să ajute diverse state, dacă au nevoie de recapitalizarea sistemului bancar, dacă au nevoie de refinanţarea datoriei publice. Deci, în acest moment, ştim doar nişte lucruri generale, aş spune. Nu ştim detaliile din spatele acestor decizii", a afirmat preşedintele Consiliului Fiscal.

În următoarele zile sau chiar în următoarele ore, este aşteptată reacţia agenţiilor internaţionale de rating.

Evoluţiile de pe pieţele financiare vor depinde de o eventuală decizie a acestora de a cataloga restructurarea datoriei Greciei drept intrare în incapacitate de plată.

În funcţie de o astfel de decizie şi de clauzele contractelor de asigurare împotriva falimentului Greciei, pieţele financiare vor reacţiona diferit.

Încrederea în capacitatea zonei euro de a depăşi criza datoriilor publice are o importantă influenţă asupra creditelor care ar trebui să relanseze economia Uniunii Europene.