Adunarea Parlamentară NATO, dominată de scutul antirachetă

După ce Moscova a primit un mesaj clar de la Washington că nu va beneficia de garanţii legale că scutul antirachetă nu va fi folosit împotriva ei, la reuniunea de la Bucureşti, mai mulţi parlamentari ruşi s-au îndreptat spre România ca să ceară astfel de garanţii.

Acest lucru vine deşi în mod repetat Bucureştiul a explicat, cu date tehnice şi legale, că astfel de garanţii sunt inutile de vreme ce scutul nu poate fi folosit decât pentru apărare.

Replica preşedintelui Traian Băsescu a venit la finalul Adunării parlamentare NATO.

"Speculaţiile şi dorinţa unora de a amplifica şi a pune sub semnul întrebării buna credinţă a României nu fac decât să arate lipsă de voinţă de cooperare, de altfel România, deşi e o ţară medie, nu a cerut niciodată, sau nu a primit niciodată, garanţii antirachetă de la nimeni, şi are obligaţia să şi le asigure ea însăşi, în parteneriat cu aliaţii” a replicat şeful statului, repetând că elementele scutului american antibalistic, care vor fi plasate pe teritoriul României, sunt strict defensive.

Şi preşedintele Senatului, Mircea Geoană a avertizat că în prezent, nu pericolele externe sunt cele mai mari.

“Noi suntem cel mai mare risc pentru propria securitate”, a spus Mircea Geoană.

“Este riscul de a ne întoarce la politica de a arăta cu degetul şi riscul de a ieşi din această criză economică şi finaciară, slăbiţi, dezbinaţi , mai naţionalişti sau chiar izolaţionişti, dacă vom vorbi mereu despre sfârşitul Occidentului, această profeţie se va şi îndeplini” a avertizat preşedintele Senatului.

Bugete prea mici pentru apărare

Un alt risc de securitate îl reprezintă faptul că bugetele de apărare în ţările NATO tind să scadă, în condiţiile în care, chiar şi înainte de de criza financiară, mai ales ţările europene contribuiau mai puţin decât Statele Unite la tot ce înseamnă apărare colectivă, inclusiv la capitolul cheltuieli militare.

O realitate reclamată, de altfel, şi în timpul lucrărilor Adunării, la Bucureşti, de mai mulţi parlamentari din statele aliate, care au avertizat că în timp ce bugetele de apărare din ţările NATO scad, cele ale statelor din afara NATO, cresc.

Soluţia este aşa numita "apărarea inteligentă", un concept lansat de secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, care presupune ca Aliaţii să conecteze capacităţile militare naţionale existente, de veme ce cheltuieli pentru noi capacităţi nu sunt posibile.

Anders Fogh Rassmussen a prezentat la Bucuresti principalele teme pe agenda NATO la summitul din 2012.

“La Chicago, ar trebui să cădem de acord asupra unui plan strategic de parteneriat pentru Afganistan, care să dureze dincolo de 2014, ar trebui să sprijinim un pachet de îmbunătăţire a capacităţilor de care au nevoie toţi aliaţii, ar trebui să declarăm crearea unei capacităţi interimare de apărare antirachetă a teritoriului NATO şi sper că vom putea avansa în colaborarea cu Rusia pentru apărarea antirachetă”, a declarat Anders Fogh Rassmussen.

Secretarul general NATO a pus pe agenda summitului de la Chicago şi reconfirmarea angajamentelor NATO de integrare euro-atlantică a partenerilor europeni care aşteaptă să intre în Alianţa Nord-Atlantică şi a declarat că tot la Chicago, NATO trebuie să transmită un semnal puternic de colaborare cu statele din zona Mediteranei, Golf şi Orientul Mijlociu.