Acordul SUA-Rusia privind scutul antirachetă, "şanse minime"

Moscova consideră că este puţin probabil ca un document ruso-american să fie redactat până la summitul de la Chicago.

Mai exact, sunt puţine şanse ca Moscova şi Washingtonul să ajungă la un acord în privinţa scutului antirachetă.

Desfăsurată la mijlocul lunii la Washington, noua rundă de consultări ruso-americane privind scutul antirachetă s-a încheiat fără rezultate.

Comentând luni pentru cotidianul "Kommersant" stadiul discuţiilor, viceministrul rus de externe, Serghei Riabkov, a confirmat absenţa progreselor şi distanţa "prea mare între poziţiile celor două puteri".

De fapt, a precizat el, în momentul de faţă ambele părţi încearcă fără succes să înţeleagă dacă există şanse sau nu pentru apropierea acestor poziţii.

În opinia sa, există foarte puţine posiblităţi ca un document ruso-american privind sistemul antirachetă să poată fi convenit până la summitul NATO de la Chicago, din luna mai.

Ne vom strădui, a spus el, dar este tot mai mică probabilitatea ca să se întâmple o minune şi ca ceva să se materializeze din aer.

În aceeaşi măsură scad şi şansele ca la Chicago să aibă loc şi o nouă reuniune la cel mai înalt nivel a Consiliului NATO-Rusia.

Dat fiind că Moscova consideră problema scutului crucială, absenţa unui acord în privinţa acestuia va atârna greu în balanţa deciziei privind participarea liderului rus la un astfel de summit.

Moscova nu vede nici premise pentru depăşirea impasului cu ocazia summitului propriu-zis, în cadrul unor convorbiri directe între preşediţii rus şi american.

În contextul alegerilor prezidenţiale din Statele Unite, sunt puţine şanse ca Washingtonul să-şi modifice poziţia extrem de dură şi inflexibilă, a spus Serghei Riabkov, astfel încât un compromis să devină posibil. Oricum, decizia privind participarea Moscovei la acest summit o va lua viitorul preşedinte al Rusiei.

În Rusia, alegerile prezidenţiale vor avea loc pe 4 martie, cele mai mari şanse de a fi ales avându-le Vladimir Putin, care ar urma astfel să intre în funcţie la începutul lunii mai. Or, Vladimir Putin a luat în repetate rânduri o poziţie dură în problema antirachetă, chiar şi în această campanie dominată de problemele interne.

Luna trecută Vladimir Putin a acuzat Statele Unite că ar inspira şi finanţa proteste ale opoziţiei împotriva fraudelor din alegerile legislative din 4 decembrie, iar zilele trecute, după ce noul ambasador american la Moscova, Michael McFaul, s-a întâlnit la ambasada americană cu reprezentanţi ai opoziţiei şi societăţii din Rusia, mass media pro putere şi unii politicieni i-au acuzat pe aceştia de înaltă trădare, cerând chiar deschiderea unei anchete penale.

Serghei Riabkov consideră însă că poziţia Moscovei în problema scutului antirachetă nu are nicio legătură nici cu campania prezidenţială, nici cu atitudinile antiamericane, cele patru condiţii ruseşti fiind formulate de multă vreme.

Acestea sunt semnarea unui acord juridic cu valoare obligatorie, care să prevadă că scutul nu va fi îndreptat împotriva Rusiei, propunerile Moscovei privind un scut antirachetă comun, măsurile de transparenţă şi încredere şi elaborarea în comun a unui set de parametri sau criterii pe baza cărora Rusia să poată deduce singură dacă acţiunile americane şi ale NATO în domeniul antirachetă corespund asigurărilor pe care acestea le-au dat Rusiei.

Propunerile americane, a spus Riabkov, se reduc doar la semnarea unui document politic, şi nu juridic, care să conţină fraza că scutul nu este îndreptat împotriva Rusiei şi cele privind o cooperare limitată, în domeniul antirachetă, sub forma înfiinţării a două centre comune pentru schimburi de informaţii şi pentru planificarea preliminară a operaţiunilor.

Statele Unite - a subliniat vice ministrul rus de externe - consideră că o cooperare comprehensivă şi completă cu Rusia în acest domeniu nu este posibilă, în timp ce Rusia consideră cele două propuneri americane insuficiente.

În aceste condiţii, dacă nu va ajunge la o înţelegere cu Statele Unite, Rusia îşi va dezvolta propriile rachete şi alte mijloace capabile să depăşească şi să neutralizeze scutul antirachetă, aşa cum este prevăzut în măsurile anunţate de preşedintele Medvedev pe 23 noiembrie. În opinia diplomatului rus însă, o soluţie negociată ar fi totuşi mai bună.