Acordul EastMed, ratificat de guvernul israelian

Acordul EastMed privind construirea gazoductului submarin care va aproviziona Europa cu gaze naturale provenite de la zăcăminte din estul Mării Mediterane a fost ratificat de guvernul israelian.

Acest pas era necesar pentru a începe lucrările de amenajare. Gazoductul ar urma să devină operațional până la finele anului 2025. Imediat, Ankara a reacționat și a transmis că acest proiect, care ignoră drepturile Turciei și ciprioților turci la resursele naturale din Mediterana de Est, va eșua.

Atena a salutat ratificarea proiectului submarin EastMed de către guvernul Israelului, la care participă Grecia, Cipru și Israel, și care va aproviziona Europa cu gaze naturale provenite de la zăcăminte din estul Mării Mediterane.

Acordul privind construirea gazoductului a fost semnat în luna ianuarie de miniștrii energiei din Grecia, Cipru și Israel, a fost deja aprobat de guvernele Greciei și Ciprului, dar avea nevoie și de aprobarea finală a guvernului Israelului.

Conducta va avea o lungime de circa 2.000 de km, urmând să pornească din Israel spre Cipru, Insula Creta și Grecia Continentală. Iar din Grecia gazul va fi livrat în Italia printr-o altă conductă subacvatică, urmând să fie semnat un acord între Grecia și Italia.

Uniunea Europeană și proprietarul conductei, IGI Poseidon, un joint venture între firma DEPA din Grecia și grupul italian Edison, au investit fiecare câte 35 de milioane de euro în planificare.

Aprobarea de către guvernul israelian a acordului-cadru privind amplasarea unui gazoduct între Israel și Europa este un nou punct de referință în transformarea Israelului într-un exportator de energie, a declarat ministrul energiei, Yuval Steinitz.

Atena, pe de altă parte, consideră această cooperare insterstatală drept un scut de protecție față de provocările Turciei și gazoductul, din perspectiva Atenei, ar fi un răspuns la apropierea dintre Turcia și Guvernul din Libia, care au semnat un tratat care redefinește termenii de cooperare din zona economică comună și care împarte între cele două țări o mare parte din estul Mării Egee, care, potrivit Dreptului Internațional Maritim, aparține Greciei.

Reacția Ankarei la anunțul aprobării acordului interstatal trilateral pentru EastMed a fost rapidă. Purtătorul de cuvânt al Guvernului Turciei, Hami Aksoy, a declarat că orice proiect care ignoră drepturile Turciei și ciprioților turci la resursele naturale din Mediterana de Est va eșua.

Proiectul irită Guvernul de la Ankara, deoarece se suprapune zonelor maritime incluse în acordul semnat între Turcia și Libia, anulând efectiv acest acord.

Și în acest context, Ankara a declarat, la fel ca și în trecut, că nu va permite proiecte de acest fel în estul Mediteranei fără participarea sau consimțământul său, numind alianța trilaterală o tentativă de încercuire a Turciei.

Cele trei țări doresc ca gazoductul să devină operațional până la finele anului 2025.

În prima fază, capacitatea lui va fi de 10 miliarde metri cubi pe an, dar există posibilitatea dublării acestei capacități.

Proiectul este susținut de Uniunea Europeană și Washington, care dorește ca Europa să devină mai puțin dependentă de livrările de gaze naturale din Rusia, diversificându-și sursele energetice.