Acordul cu Iranul, semnat la Geneva, naşte critici

E vorba pe de o parte de criticile Israelului, care a descris înţelegerea drept o greşeală istorică, pe de altă parte de neclarităţi legate de cum va fi pus acordul în practică.

Acesta prevede relaxarea parţială şi temporară a sancţiunilor către Iran, dar în Statele Unite mai mulţi congresmeni, şi nu doar cei din opoziţie, fac presiuni pentru întărirea sancţiunilor, ceea ce ar duce, practic, la anularea înţelegerii.

Oficialităţile americane estimează că relaxarea sancţiunilor timp de şase luni, aşa cum prevede acordul de la Geneva, va aduce Teheranului un plus de 6-7 miliarde de dolari, o sumă pe care o consideră nesemnificativă având în vedere problemele economiei iraniene.

Reprezentanţi ai Administraţiei Obama dau ca exemplu în acest sens deficitul bugetar al Iranului, de 35 de miliarde de dolari.

Tratatul de la Geneva, apărat

În mai multe interviuri în presa americană secretarul de stat John Kerry a apărat înţelegerea de la Geneva.

El a dat asigurări că, dacă Iranul nu respectă termenii, se va supune unor noi presiuni.

"Trebuie să explorăm, să testăm posibilitatea unei soluţii diplomatice, dar vreau să fie clar, facem asta cu ochii larg deschişi, nu ne facem iluzii nu ne bazăm pe declaraţiile cuiva, ci pe acţiuni care pot fi verificate", a spus Kerry la postul de televiziune CNN.

Un alt aspect dezbătut de la semnarea acordului este dacă sau nu acesta implică recunoaşterea dreptului Iranului de a îmbogăţi uraniul.

În timp ce oficialităţile de la Teheran par să interpreteze astfel termeni înţelegerii, Statele Unite spun că acordul nu prevede acest lucru.

Cotidianul "New York Times" scrie, însă, că având în vedere limbajul din acordul actual, înţelegerea mai largă care va fi negociată în această perioadă pare să nu fie despre dacă Iranului i se va permite să îmbogăţească uraniul, ci despre cât de mare vor accepta Statele Unite să fie acest program şi ce constrângeri vor impune Teheranului în acest sens.