Acord privind viitoarea denumire a FYROM
Înţelegerea realizată de premierul Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei şi premierul Greciei privind viitoarea denumire a fostei republici iugoslave a generat o furtună
Articol de Ianna Ioniţă, 15 Iunie 2018, 02:14
Termometrul politic este cu adevărat fierbinte şi acest lucru nu datorită verii, ci ca urmare a hotărârii opoziţiei oficiale a noii democraţii de a depune o moţiune de cenzură împotriva cabinetului Tsipras, într-o încercare de a împiedica legalizarea acordului la care a ajuns Grecia şi Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei cu privire la schimbarea numelui constituţional al ţării vecine.
Şeful partidului Noua Democraţie, Kyriakos Mitsotakis, de la tribuna parlamentului unde se desfăşura dezbaterea ultimelor precondiţii din programul de austeritate, care urmează să se finalizeze în luna august, a afirmat că acordul cu FYROM este de fapt o cedare de la poziţia naţională, o ipotecare a viitorului ţării şi deci dumnealui îi revine acum sarcina de a împiedica legalizarea acestui acord. Kyriakos Mitsotakis a reiterat că guvernul Syriza-Anel nu dispune nici de acordul poporului şi nici de legitimitatea politică necesară pentru a avansa la semnarea acordului.
Situaţia creată acum este oarecum paradoxală, încât aliatul guvernamental Anel şi liderul acestuia, Panos Kammenos, a declarat că numele ţării vecine are în componenţă termenul de Macedonia şi deci, din motive de principiu, nu va vota acordul, dar nu intenţionează să-şi retragă încrederea în cabinetul Tsipras, deoarece acest mandat guvernamental mai are de împlinit câteva angajamente.
Guvernul acum contează pe votul unor deputaţi independenţi, al unor deputaţi din partidele din opoziţie, care nu şi-au dezvăluit încă intenţiile, deşi au fost exprimate anumite obiecţiuni cu privire la anumite articole din acord referitoare la limba sau la cetăţenia înscrise pe documentele oficiale ale ţării vecine. Există însă şi foarte multe voci din opoziţie în favoarea acestui acord care doresc şi susţin legalizarea lui.
Potrivit Constituţiei şi regulamentului parlamentului, o moţiune de cenzură în Grecia poate fi iniţiată de cel puţin o şesime din deputaţi, adică de 50 de deputaţi şi ea trebuie dezbătută în timp de maximum trei zile de la data depunerii ei. Dezbaterea deja a început ieri după amiază şi urmează să se întregească cel târziu sâmbătă.
Mâine este deja programată întâlnirea dintre premierii celor două ţări, dintre Alexis Tsipras şi Zoran Zaev, la graniţa comună dintre cele două ţări, unde în cadrul unei ceremonii speciale şi în prezenţa multor demnitari europeni va fi parafat acest acord.
