Accentuare a tensiunilor în Ucraina

Moscova solicită Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa să facă o evaluare obiectivă a situaţiei din Ucraina.

Masacrul de la Odesa, pentru care Rusia acuză radicalii naţionalişti ucraineni, Guvernul de la Kiev, pentru că îi tolerează şi îi încurajează, dar şi Occidentul, pentru că susţine acţiunile de forţă ale autorităţilor ucrainene, poate deschide un al doilea front al conflictului şi o nouă fază a crizei.

Până în prezent, Moscova a negat posibilitatea repetării scenariului din Crimeea, în estul Ucrainei, însă a avertizat că folosirea forţei împotriva protestatarilor va duce ţara la catastrofă şi război civil.

Imediat după Odessa şi pe fondul succeselor ofensivei forţelor ucrainene în estul ţării, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că nu ştie dacă liderul de la Kremlin va face sau nu uz de dreptul de a folosi armata în Ucraina, dar a ţinut să sublinieze că acesta este profund îngrijorat de evoluţiile din ţara vecină şi primeşte zilnic mesaje din partea locuitorilor din sud-estul Ucrainei, care cer Rusiei să intervină direct.

Conform celor mai negative scenarii, Rusia s-ar fi putut prevala în acest sens de rezultatele referendumurilor pentru autodeterminare, anunţată de autorităţile autoproclamate din estul Ucrainei pentru data de 11 mai.

Acum, organizarea lor însă devine dificilă, unul din scopurile ofensivei militare guvernamentale fiind chiar împiedicarea acestora.

Observatorii politici prevăd o accentuare a tensiunilor în Ucraina

Observatorii politici prevăd însă în zilele următoare o accentuare a tensiunilor, inclusiv în contextul sărbătoriiri, pe 9 mai, a Zilei Victorirei împotriva nazismului, mai ales după ce radicalii au sărbătorit duminica trecută aniversarea Diviziei SS Halicina, formată din naţionalişti ucraineni.

Principala intrigă a acestei zile este legată însă de posibila prezenţă a preşedintelui Vladimir Putin la parada militară de la Sevastopol.

Ar fi prima prezenţă a liderului rus în Peninsula Crimeea, după alipirea acesteia, în urmă cu aproape două luni, şi un gest menit să confirme ireversibilitatea acestuia, chiar dacă, în mod cert, va provoca reacţii negative la Kiev şi în Occident.

Pe de altă parte, Moscova va încerca, săptămâna viitoare, o nouă manevră diplomatică oferindu-se să medieze negocieri directe între Kiev şi reprezentanţii rebelilor din sud-est.

Necesitatea dialogului direct între autorităţile de la Kiev şi reprezentanţii regiunilor sud-estice a fost subliniată de preşedintele Putin în convorbirea telefonică pe care a avut-o în această seară cu cancelarul german Angela Merkel.

Cei doi au menţionat şi importanţa de a se lua măsuri la nivel internaţional pentru detensionarea situaţiei, scop în care miercuri este aşteptat la Moscova preşedintele elveţian Didier Burkhalter, preşedintele în exerciţiu al OSCE.