A început Forumul economic internaţional de la Sankt Petersburg

Ediţia jubiliară, a 20-a, a Forumului economic internaţional de la Sankt Petersburg, care s-a deschis ieri, reuneşte un număr record de peste 10.000 de participanţi din 62 de ţări, inclusiv 600 de şefi de mari companii ruseşti şi 200 de preşedinţi de corporaţii străine, de la Royal Dutch Shell şi OMV, la gigantul chinez Alibaba.

Între prezenţele politice se remarcă cea a secretarului general ONU, Ban Ki-moon, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, premierul italian Matteo Renzi, ca şi a unor foşti lideri europeni cum ar fi Nicolas Sarkozy, care s-a întâlnit deja cu preşedintele Vladimir Putin.

Tema centrală informală însă a forumului se conturează a fi relaţiile ruso-occidentale în condiţiile sancţiunilor, regândirea strategiei şi formularea de propuneri pornind de la premisa reciproc acceptată că ceea ce se numeşte "business as usual" între Rusia şi Occident nu mai este posibil. Pentru Rusia, pe de altă parte, este important faptul că businessul occidental prezent la forum, chiar şi sub rezerva restricţiilor politice, s-a pronunţat în mod categoric în favoarea dezvoltării relaţiile economice şi a investiţiilor în Rusia şi pentru ridicarea sancţiunilor economice.

După cum a declarat preşedintele OMV, Richárd Zele, sancţiunile au adus Rusiei şi Uniunii Europene daune de sute de miliarde de euro, în timp ce în ultimele sondaje 60% dintre europeni s-au declat pentru ridicarea sancţiunilor.

Politic însă, Uniunea Europeană nu este gata pentru aşa ceva, Jean-Claude Juncker recunoscând, de altfel, că vizita sa în Rusia a provocat numeroase critici. În discursul său de ieri, el a ţinut însă să sublinieze interdependenţa Uniunii Europene şi Rusiei care, în pofida divergenţelor, conclucrează în continuare în rezolvarea unor probleme regionale şi globale. Rusia şi Uniunea Europeană - a spus Jean-Claude Juncker - pot pur şi simplu să accepte destinul, adică vecinătatea lor geografică, dar îl pot aborda şi ca o responsabilitate împărţită, care necesită conclucarare şi o folosire inteligentă a puterii.

Mai întâi de toate însă, a subliniat preşedintele Comisiei Europene, este nevoie de o discuţie onestă despre situaţia actuală. Jean-Claude Juncker a reamintit că anexarea ilegală a Crimeii şi Sevastopulului şi conflictul din şi din jurul Ucrainei de Est au supus relaţiile ruso-europene la un test sever. Acţiunile Rusiei, a declarat el, au clătinat principiile ordinei de securitate europeană. Dar, deşi aceste relaţii sunt deteriorate şi marcate de încredere reciprocă, ele trebuie şi pot fi reparate:

"Sunt aici pentru a clădi punţi" - a declarat el. Jean-Claude Juncker a reinterat în acest context unitatea poziţiei Uniunii Europene şi a G-7 în problema Ucrainei şi a sancţiunilor împotriva Rusiei, care vor putea fi ridicate numai după implementarea completă a acordurilor de la Minsk.

Răspunzându-i în direct, în cadrul unei sesiuni de dezbatere consacrate relaţiilor ruso-europene, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, şi-a exprimat speranţa că întâlnirea lui Jean-Claude Juncker cu preşedintele Putin va permite să se facă paşi înainte în aceste relaţii.

Serghei Lavrov a subliniat că Moscova este gata pentru cea mai largă cooperare cu UE, dar a repetat şi el că "business as usual" nu va mai fi posibil. Din punctul de vedere al Rusiei - a spus Lavrov - aceasta înseamnă că o revenire la modelul iniţiat în anii '90 nu mai este posibilă, relaţiile ruso-europene urmând să se bazeze exclusiv pe principiul cooperării reciproc avantajoase. De asemenea, a spus Lavrov, declaraţiile Bruxelles-ului că Rusia nu mai poate fi un partener strategic pentru Uniunea Europeană, dar rămâne un stat de importanţă strategică, arată că în acest moment Bruxellesul nu este capabil să proceseze mental ceea ce se întâmplă. Cu toate acestea, Rusia nu are de gând să se supere sau să se izoleze de UE, care rămâne un partener economic şi comercial de cea mai mare importanţă pentru Rusia.

Experţii au fost de acord că relaţiile ruso-europene nu vor reveni acolo unde erau înainte crizei ucrainene şi aceasta posibil, în primul rând, pentru că atât Rusia, cât şi UE au intrat în faze noi ale propriilor lor evoluţii. Deocamdată însă niciuna din părţi nu a reuşit să formuleze o viziune proprie clară a viitorului acestor relaţii.