47 de milioane şi jumătate de francezi sunt chemaţi, duminică, la urne

47 de milioane şi jumătate de francezi sunt chemaţi, mâine, la urne, pentru a-şi alege un nou preşedinte pentru următorii cinci ani. Startul la vot l-au dat, încă de astăzi, cetăţenii din străinătate şi din teritoriile franceze de peste mări, după cum relatează trimisul Radio România Actualităţi la Paris, Daniela Coman.

Reporter: Votează, deja, de câteva ore, francezii din insulele din Atlantic şi Caraibe, America Latină, precum şi cei care trăiesc în străinătate. Cine va câştiga mâine? Marine Le Pen, a doua oară candidată la prezidenţiale, dar prima dată finalistă, sau Emmanuel Macron, care are cele mai mari şanse, potrivit sondajelor de opinie, să devină, la doar 39 de ani, cel mai tânăr preşedinte al Franţei postelice?

Oricine ar învinge, un lucru este clar: atitudinea Franţei pe scena internaţională se va schimba. Cei doi au viziuni diametral opuse şi concepţii total diferite despre rolul ţării lor în lume. În timp ce Marine Le Pen a scandat toată campania că vrea să le redea Franţa francezilor, Emmanuel Macron nu a ascuns niciodată că este adeptul unei lumi globalizate, care nu poate evolua decât împreună, interconectată.

Şi poziţia în Uniunea Europeană va suferi transformări. Probabil că proiectele radicale ale lui Marine Le Pen de ieşire din Spaţiul Schengen, de renunţare la moneda euro şi de blocare totală a oricărei forme de migraţie ar fi greu de pus în practică peste noapte, însă şi Emmanuel Macron a atras atenţia asupra unei reforme necesare a Uniunii Europene, care ar trebui să fie mai suplă în luarea deciziilor, să nu trateze structurile din ţările membre ca pe nişte subordonaţi, ci să lucreze împreună şi să-şi reaproprie cetăţenii.