30 de ani de la Cernobîl

Au trecut 30 de ani de la cel mai grav accident din istoria energiei nucleare - explozia reactorului 4 al centralei de la Cernobîl din 26 aprilie 1986. Reactorul a devenit practic, în mod neplanificat, depozit pentru deşeuri radioactive şi reprezintă un pericol pentru cel puţin 3.000 de ani. Asta înseamnă că zona din jurul fostei centrale Cernobîl va putea fi locuită abia în anul 4986, notează presa de specialitate.

În 2012 au început lucrările de asamblare a unui nou sarcofag menit să reducă ameninţarea radioactivităţii. Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare anunţa anul trecut că va contribui cu 350 de milioane de euro pentru construirea noului sarcofag. Restul fondurilor, până la 530 de milioane de euro, sunt oferite de ţările membre G7 şi Uniunea Europeană. Numărul persoanelor care au fost afectate şi consecinţele catastrofei rămân, în continuare, necunoscute. Motivele ţin de manipularea dispusă ulterior de regimul comunist condus de Mihail Gorbaciov, dar şi din celelate ţări ale blocului fost sovietic, precum şi de faptul că nu eram pregătiţi să reacţionăm. Un raport întocmit în 2005, la finalul unei conferinţe internaţionale dedicate cazului Cernobîl, arată că, în lume, au existat 6,6 milioane de persoane foarte expuse în urma exploziei. Acelaşi raport, condus de Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) şi de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), a atribuit doar 56 de decese directe (47 de lucrători ai centralei şi 9 copii cu cancer tiroidian) şi a estimat că mai mult de 9.000 de persoane ar putea muri în viitor din cauza unei forme de cancer.

Raportul a citat 4.000 de cazuri de cancer tiroidian între copiii diagnosticaţi în 2002 şi a arătat că numărul îmbolnăvirilor este într-o continuă creştere. În 2006, erau menţionate alte 6.000 de noi cazuri. În afară de cele câteva zeci de victime imediate ale exploziei şi a expunerii masive a personalului centralei şi a „lichidatorilor“- cei care au intervenit direct pentru stingerea incendiului şi acoperirea reactorului, din cele câteva mii de copii care s-au îmbolnăvit de cancer tiroidian până în anul 2013, cel puţin 16 au murit. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică, aproximativ 4.000 de oameni au murit din cauza efectelor radioactive directe ale dezastrului nuclear. Câte destine s-au schimbat şi câte vieţi sunt, şi astăzi, legate de explozia de la Cernobîl?

Adrian Pîrvu s-a nascut dupa catastofa, cu o malformatie care, potrivit medicilor, ar putea fi consecinţă a accidentului. Adrian lucreaza acum la un film despre generaţia lui, a celor a caror viaţă a fost determinată de accidentul nuclear de la Cernobîl.
Un documentar Radio România Actualităţi, realizat de Simona Şerbănescu despre Generaţia Cernobîl- în acestă seară, de la 21.30.

AUDIO: Documentarul integral. Realizator Simona Șerbănescu.