2023: Sinteza evenimentelor din Israel

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂȚI (28 decembrie) - Emisiunea: "Agenda globală" - Realizator: Pavel Ionescu - Sinteza internațională a anului 2023, cu segmente importante ale resurselor politice și militare ale marilor puteri captive în Ucraina.

Instabilitatea politică provocată în Israel de reforma judiciară inițiată de guvernul de dreapta a lui Benjamin Netanyahu a evoluat undeva sub cota de îngrijorare a comunității internaționale.

Nu însă și pentru terorismul islamist care invadase Fâșia Gaza, după dezangajarea unilaterală a Israelului din 2005.

Chiar de aniversarea a 50 de ani de la războiul de Yom Kippur, gruparea teroristă Hamas a lovit Israelul cu o forță și ferocitate incredibilă.

Corespondentul RRA Ion Știubea reface filmul evenimentelor care au urmat.

Reporter: Data calendaristică 7 octombrie 2023 va rămâne pe veci încrustată în memoria colectivă a tuturor evreilor, și mai cu seamă a evreilor israelieni locuitori ai statului Israel și deopotrivă a celorlalte categorii etnice din cuprinsul Țării Sfinte - creștini, druzi, cerchezi, poate și arabi care nu și-au dezbrăcat haina umanității.

Mai sunt și alte zile memorabile înscrise cu litere de foc în memoria evreilor: proclamarea independenței pe 14 mai 1948, războaiele purtate de atunci pentru păstrarea ei și mai cu seamă războiul de Yom Kippur.

Asemănarea dintre 7 octombrie 2023 și 6 octombrie 1973 este izbitoare. La exact 50 de ani, în două zile de mare însemnătate în calendarul idaic, Yom Kippur și Bucuria Torei, izbucnesc pe neașteptate două conflicte majore între Israel și lumea arabă.

Războiul de acum din Fâșia Gaza a început cu un atac-surpriză al teroriștilor Hamas îndreptat atât împotriva civililor, cât și soldaților. Într-o singură zi au fost uciși 1.200 de isralieni, aproape jumătate din pierderile Israelului în Războiul de Yom Kippur.

Având în față amploarea acestui masacru, unii dintre comentatorii militari de astăzi susțin că Israelul nu se confruntă de fapt cu o organizație teroristă, ci cu un stat, și anume statul Hamas din Fâșia Gaza, pentru că numai un stat ar putea mobiliza o armată de peste 40.000 de luptători și o mașină de război dotată cu suficiente arme de atac ca să poată susține o intervenție sângeroasă și apoi o apărare care a depășit deja durata întregului război de Yom Kippur.

Ca și în 1973, sprijinul de nădejde al Israelului a fost administrația de la Washington, adică Statele Unite ale Americii.

Fără acest sprijin, e puțin probabil că Israelul ar mai fi existat. El a presupus și compromisuri, desigur, dar toată lumea este bazată pe compromisuri.

Astăzi, la fel, sprijinul american este constant, al europenilor - doar verbal, dar și acesta extrem de volatil, cum se vede în special în cazul Franței.

Excepție face Germania, care n-a ezitat să se poziționeze rapid și cu fermitate de partea Israelului, în ciuda marilor demonstrații în sprijinul palestinienilor de pe teritoriul ei.

Surpriza cea mai mare pentru Israel o constituie însă Rusia, reacția vehementă a acesteia împotriva Israelului, înscrierea ei chiar dinaintea războiului în axa răului Moscova-Teheran-Beijing a coborât în desuetudine grija Israelului de a nu se implica în războiul din Ucraina și de a refuza constant să furnizeze echipamente de război acestei țări.

Neutralitatea bizară a Ierusalimului n-a avut niciun preț în ochii celor de la Kremlin, așa cum se vede astăzi.

Comentatorii militari care propun relaționarea la războiul actual din Fâșia Gaza ca la o dispută între două state propun și aplicarea tuturor măsurilor, inclusiv a celor mai drastice, care au stat mereu la îndemâna statelor beligerante, cum ar fi bombardamente masive și distrugerea economiei părții adverse, inclusiv înfometarea populației.

S-a întâmplat din plin în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, când nicio lege internațională nu condamna acest fapt.

Șeful serviciilor secrete franceze, aflat acum o lună în fruntea unei delegații care s-a deplasat de la Paris la Beirut pentru a preveni extinderea războiului din Fâșia Gaza, a avut luciditatea să facă o comparație între pierderile israeliene din 7 octombrie, socotite la nivelul actual al populației israeliene, și o întâmplare asemănătoare, virtuală, desigur, care s-ar fi întâmplat Franței.

"Dacă noi am fi pierdut într-o zi 16.000 de francezi, credeți că am fi procedat altfel?" - i-a întrebat el pe gazdele sale libaneze.