20 de ani de la "Podul de flori" peste Prut
La 6 mai 1990, localităţile de graniţă între România şi Republica Moldova au fost deschise în intervalul 06:00-18:00, putându-se trece de o parte şi de alta a frontierei doar cu buletinul.
Articol de Mario Balint, Chişinău, 05 Mai 2010, 15:30
România şi Republica Moldova celebrează astăzi 20 de ani de când locuitorii de pe ambele maluri ale Prutului au putut trece liber graniţa, după decenii de interdicţie.
Momentul a intrat în istorie sub numele simbolic de Pod de Flori şi va fi marcat la Chişinău de un forum, organizat de Ministerul Român de Externe, în parteneriat cu Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Dezvoltare şi biroul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare. Lucrările Forumului au debutat pe 3 mai, la Iaşi.
Forumul este organizat de ministerul afacerilor externe al României, în parteneriat cu federaţia organizaţiilor neguvernamentale pentru dezvoltare (FOND) şi biroul programului Naţiunilor Unite pentru dezvoltare (PNUD) din România.
Obiectivele propuse sunt îmbunătăţirea comunicării şi cooperării între ONG-urile din România şi Republica Moldova, conştientizarea acţiunilor României în Republica Moldova în domeniul politicii de cooperare pentru dezvoltare şi identificarea unor proiecte comune, pe termen scurt şi mediu, în rândul societăţii civile din cele două ţări.
La lucrările de joi participă ministrul de externe din Republica Moldova, Iurie Leancă şi ambasadorul României la Chişinău, Marius Lazurcă.
La 6 mai 1990, localităţile de graniţă au fost deschise în intervalul 06:00-18:00, putându-se trece de o parte şi de alta a frontierei doar cu buletinul. Gazetarii vremii au scris că sute de mii de români, veniţi din toate colţurile ţării, au trecut în Moldova sovietică.
Acolo erau aşteptaţi de membrii Frontului Popular din RSS Moldonenească, care au pregătit serbări câmpeneşti de mare anvergură. Specific româneşti - grătare cu frigărui, apă minerală, bere şi vin.
Unii profesori şi-au îmbrăcat elevii în costume naţionale, pentru a adânci componenta simbolică a evenimentului.
Autorităţile de la Bucureşti şi Chişinău au negociat să fie deschise punctele de frontieră: Miorcani-Pererita, Stânca-Costeşti, Sculeni-Sculeni, Ungheni-Ungheni, Albiţa-Leuşeni, Fălciu-Ţiganca, Oancea-Cahul.
Foto: Codruţa Dragoescu (Arhiva Agerpres). |
Fluxul cel mai mare de persoane a fost prin punctul de frontieră Ungheni-Ungheni, pe unde au trecut aproximativ 250.000 de oameni, de pe ambele maluri ale Prutului. Numai din gara Iaşi au plecat între orele 6:00 şi 12:00 şase garnituri de tren, cu câte 17 vagoane fiecare. Trenul accelerat Timişoara-Iaşi a trecut graniţa pe la Ungheni, transportând mii de ardeleni care doreau să se vadă cu "fraţii de peste Prut".
Pe la punctul amintit de frontieră au mai trecut 30 de autobuze şi peste 4.000 de autoturisme particulare. Cei mai entuziaşti au parcurs râul înot, aşteptaţi pe maluri cu haine uscate. De pe ambele maluri se auzeau ropote de aplauze pentru temerari.
Radio România şi Radio Moldova marchează evenimentul prin trei duplexuri
Aniversarea a două decenii de la ziua în care s-au reîntâlnit românii de pe malurile Prutului este marcată de Radio România şi Radio Moldova prin trei duplexuri.
Radio România Cultural a transmis la ora 10.05 emisiunea "Două decenii de vise, aspiraţii, realizări".
România Actualităţi a găzduit dezbatarea "Colaborare pentru Dezvoltare", consacrată evoluţiei şi perspectivelor relaţiilor României cu Republică Moldova, de la Podul de Flori la Parteneriatul Strategic.
Comunicatul evenimentului îl puteţi găsi aici.
Studioul Radio Iaşi va sărbători evenimentul la ora 14.30, în duplexul "Visul care sfidează timpul." Invitaţii realizatorilor de la Radio România şi Radio Moldova vor fi scriitori, profesori, artişti, oficiali din cele două ţări.
Comunicatul evenimentului îl puteţi găsi aici.
