100 de ani de la restaurarea Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Ruse

La Moscova au fost prezenţi şi delegaţii din partea a 22 de biserici, inclusiv Biserica Ortodoxă Română.

În ultima zi a manifestărilor de la Moscova, consacrate centenarului restaurării Partiarhiei Ruse, la Caterala Hristos Mântuitorul a avut loc o litughie solemnă oficiată de Patriarhul Rusiei Kirill, întregul Episcopat al Bisericii Ruse şi întâistatătorii şi reprezentanţii bisercilor ortodoxe canonice participante, între aceştia şi Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel.

În centru catedralei a fost depusă racla cu moştele Sfântului Tihon, a cărui alegere ca patriarh în urmă cu exact 100 de ani, pe 4 decembrie 1917, a însemnat restabilirea instituţiei patriarhului în Rusia, desfiinţată de ţarul Petru cel Mare cu 200 de ani în urmă.

Liturghia de ieri, a fost condusă în mod simbolic de Patriarhul Teodor al II-lea al Alexandriei şi Întregii Africi. Biserica Alexandriei, întemeiată conform tradiţiei de evanghelistul Marcu, ocupă locul al doilea după Patriarhia Ecumenică a Constantinopolului, în aşa numitul Diptic Ortodox, lista bisericilor autocefale ortodoxe în ordinea de onoare tradiţională.

De la solemnităţi au lipsit înalţii ierarhi ai Partiarhiei Ecumenice ai Constantinopolului, cu care Biserica Rusă se află în mai multe dispute. Patriarhul ecumenic Bartolomeu a transmis însă Soborului Arhieresc al Bisericii Ruse un mesaj, care a fost dat citire primul la adunarea solemnă, la care au luat parte şi întâistătătorii şi reprezentanţii celorlalte biserici ortodoxe. La finalul liturghiei, patriarhul Kirill a ţinut să sublineze că participarea acestora la solemnităţile centenare din Rusia reprezintă o dovadă vizibilă a unităţii ortodoxe. El a mulţumit bisericilor ortodoxe şi pentru solidaritatea dintotdeauna cu Biserica Rusă, supusă în secolul al XX-lea unor persecuţii deoasebit de dure.

În plan extern, Soborul Arhieresc al Bisericii Ruse a lansat un semnal pozitiv către Constantinopol, declarând că reuniunea ortodoxă de anul trecut din Creta, boicotată de Patriarhia Moscovei şi alte câteva biserici, deşi nu poate fi considerat un Sobor Panortodox, a fost un eveniment important în istoria ortodoxiei şi un pas spre pregătirea unei adunări cu adevărat panortodoxe.

În prezent, Biserica Rusă a redevenit una din cele mai influente instituţii în Rusia, fapt subliniat, potrivit Patriarhiei Moscovei, şi de participarea pentru prima dată, în săptămana trecută, a preşedintelui Vladimir Putin la soborul arhieresc al acesteia.

Puterea politică în Rusia exploatează influenţa şi prestigiul bisericii în interes propriu, inclusiv electoral. Preşedintele Putin, după cum se aştepată, urmează să-şi anunţe în curând candidatura la alegerile prezidenţiale din martie.

În Rusia există însă critici ai politicii Bisericii Ortodoxe de influenţare a vieţii sociale dincolo de cadrul bisericesc, cât şi a legăturilor sale strânse cu puterea de stat.

Aseară, întâistătătorii bisericilor ortodoxe şi ceilalţi şefi de delegaţii s-au întâlnit cu preşedintele Vladimir Putin, la reşedinţă acestuia de la Novgorod, de lângă Moscova. Putin a declarat că Rusia va contribui la refacerea lăcaşelor de cult creştine, dar şi iudaice şi musulmane distruse de teorişti în Siria unde, a spus el, forţele guvernamentale şi cele ruseşti au eliberat marea majoritate a teritoriilor istorice locuite de creştini.