Viitorul buget UE stârneşte divergenţe între statele membre
Statele europene sunt împărţite în două grupuri: cele net contributoare la bugetul european şi cele care au nevoie de fonduri europene de coeziune pentru a se dezvolta.
Articol de Laurenţiu Văduva, 18 Noiembrie 2012, 12:15
Viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2014-2020 stârneşte divergenţe puternice între statele membre.
Cu doar câteva zile înaintea unei reuniuni cruciale a şefilor de state şi de guverne consacrată tocmai acestui domeniu, o propunere de reducere bugetară aprinde spiritele, iar preşedintele Comisiei recunoaşte că un acord între ţările membre va fi dificil de găsit.
Statele europene sunt împărţite în două grupuri: cele net contributoare la bugetul european, precum Germania sau Marea Britanie, şi cele care au nevoie de fondurile europene de coeziune pentru a se dezvolta şi a reduce decalajul faţă de economiile puternice.
Evident, România se situează în cea de-a doua categorie.
Împreună, fondurile de coeziune şi cele pentru politica agricolă comună absorb aproape 90% din bugetul Uniunii.
Preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, propusese iniţial un buget de 1.033 de miliarde de euro, însă preşedintele Consiliului, Herman Van Rompuy, a propus reduceri de 75 de miliarde.
Ţări precum Franţa, Spania, Polonia sau România s-au grăbit să respingă această propunere.
Franţa, cea mai mare beneficiară a politicii agricole comune
Franţa este cea mai mare beneficiară a politicii agricole comune, Polonia principalul beneficiar al politicilor de coeziune, Spania ar pierde 20 de miliarde de euro, iar România are nevoie şi de fonduri de dezvoltare şi de cele pentru agricultură.
De partea cealaltă, cei mai radicali susţinători ai reducerilor bugetare sunt Marea Britanie şi Suedia; ele vor economii chiar mai mari, între 150 şi 200 de miliarde.
Subiectul a declanşat o polemică şi la Bucureşti, unde premierul Victor Ponta a vorbit despre un posibil veto al României şi a arătat că îl sprijină pe preşedintele Traian Băsescu să nu cedeze.
Şeful statului a spus însă că astfel de declaraţii făcute înaintea Consiliului nu fac decât să slăbeasca poziţia ţării.
