"Venituri extinse" prin recuperarea pagubelor din infracţiuni
Secretarul de stat în Ministerul Justiţiei Maia Teodoroiu susţine că în ultimele 12 luni procurorii români au dispus măsuri asiguratorii în valoare de cel puţin un miliard de euro.
Articol de Mădălina Verman, 16 Septembrie 2013, 14:31
Miliarde de euro ar putea fi câştigaţi pentru bugetul de stat, în urma aşa-numitelor "confiscări extinse", adică recuperarea majorităţii pagubelor produse din infracţiuni.
Secretarul de stat în Ministerul Justiţiei, Maia Teodoroiu, a declarat la o dezbatere pe această temă, că, în ultimele 12 luni, procurorii români au dispus măsuri asiguratorii în valoare de cel puţin un miliard de euro.
Potrivit secretarului de stat Maia Teodoroiu, ar fi important ca aceşti bani să intre cât mai repede în bugetul de stat şi chiar să fie orientaţi către proiecte majore pentru sistemul judiciar din România.
Aflat la dezbatere, procurorul şef a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kövesi, a atras atenţia că de multe ori există o preocupare mare pentru condamnarea infractorilor şi este ignorată confiscarea bunurilor pe care aceştia le obţin ilegal.
Procent scăzut de recuperări
Laura Codruţa Kövesi a precizat că, în prezent, organele fiscale reuşesc să recupereze un procent neînsemnat din sumele confiscate prin hotărâri definitive, una din cauze fiind dificultatea de a identifica bunurile care aparţin persoanelor condamnate.
Pentru scopul legii penale - a insistat ea - este esenţial ca infractorii să nu beneficieze de profiturile obţinute, iar confiscarea acestor sume completează rolul de sancţine al pedepsei.
Laura Codruţa Kövesi a precizat că cele mai importante sume cu privire la care s-a dispus confiscarea se regăsesc în cauze instrumentate de DNA şi, că, anul trecut, instanţele au dispus confiscarea şi recuperarea de produse infracţionale în valoare de peste o sută de milioane de euro.
Ea a arătat că proprietatea asupra unor bunuri produse din infracţiuni este, deseori, disimulată prin acte juridice fictive, prin folosirea unor companii din paradisuri fiscale sau a unor conturi bancare deschise în alte jurisdicţii, ceea ce îngreunează identificarea lor.
Şeful DNA consideră că ar fi utilă dezvoltarea, în cadrul Direcţiei, a unei structuri specializate în efectuarea de investigaţii financiare.
