Trecerea la moneda euro în 2019, "un obiectiv nerealist"

Obiectivul de adoptare a euro de către ţara noastră în 2019, deşi are în spate raţiuni politice şi strategice, pare nerealist din punct de vedere strict economic, crede preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru.

El susţine că în materie de convergenţă către zona euro, România a ajuns la un PIB pe locuitor de 47% faţă de media din Germania şi Franţa, comparativ cu 60%, cât aveau Estonia şi Letonia, cele mai sărace ţări care au intrat în zona euro, iar în privinţa reducerii CAS, golul bugetar reprezintă o sumă foarte mare, mai spune Ionuţ Dumitru.

Şi preşedintele Băncii Europene de Investiţii, Mihai Tănăsescu, apreciază că o dată cu implementarea măsurii, sunt necesare restructurarea Fiscului, pentru o mai bună colectare, precum şi restructurarea cheltuielilor publice.

Noi provocări pentru sistemul bancar european

Sistemul bancar european, după ce a depăşit, cel puţin aparent, momentele cele mai dificile, asociate crizei economice globale, se confruntă acum cu noi provocări, legate de nivelul foarte redus al inflaţiei, de reducerea rapidă a excesului de lichiditate provenit din măsurile de sprijin din partea băncilor centrale şi a guvernelor, dar şi de fragmentarea pieţei financiare şi mai ales a condiţiilor ofertei de creditare, spune vicepreşedintele Băncii Europene de Investiţii, Mihai Tănăsescu.

Demersurile întreprinse în prezent, la nivel european, în direcţia întăririi supravegherii şi a creării unei uniuni bancare, vor face sistemul bancar mai puternic, dar şi mai precaut.

"Sistemul bancar, în momentul de faţă, se află la o răscruce. Cred că în perioada anilor următori, prin introducerea acestor noi reglementări, vom avea un sistem bancar mai solid, mai sănătos, dar mai precaut. Un sistem bancar care, din păcate, nu va mai avea viteza pe care a avut-o în perioada 2007-2008, dar care, sigur, va avea un rol important în dezvoltarea economiilor din Europa şi, sigur, şi din România", a spus Mihai Tănăsescu.

Măsuri pentru accelerarea reformelor structurale

În privinţa aderării României la zona euro, preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, consideră că alegerea anului 2019 ca moment pentru realizarea acestui obiectiv impune măsuri pentru implementarea mai accelerată a reformelor structurale, fiind indispensabile o absorbţie mult mai bună a fondurilor europene, eficientizarea activităţii companiilor de stat, creşterea competitivităţii şi însănătoşirea finanţelor publice.

"Dacă privim lucrurile din punct de vedere strict economic, 2019 pare o ţintă nerealistă. Dacă adăugăm şi raţionamentele politice şi strategice din spate, probabil că ar trebui să avem o ţintă foarte ambiţioasă. Nu e imposibil, dar România trebuie să aibă o convergenţă foarte rapidă în anii foarte puţini care ne-au rămas la dispoziţie", a explicat Ionuţ Dumitru.

Ionuţ Dumitru a mai precizat că economia României ar putea creşte cu peste 3,5% în acest an, însă pentru recuperarea rapidă a decalajelor care ne separă de ţările dezvoltate, ar fi nevoie de ritmuri de creştere între 4 şi 5 procente anual, în perioada următoare.

Despre reducerea contribuţiilor de asigurări sociale, preşedintele Consiliului Fiscal spune că este bună pentru mediul de afaceri, însă sunt necesare măsuri compensatorii, nefiind realist să ne bazăm pe recuperarea datoriilor pe care companiile aflate în insolvenţă le au către stat, de exemplu.

Datorii, recuperate în proporţie de numai 30% în medie

Conform Băncii Mondiale, aceste datorii se recuperează în proporţie de numai 30% în medie.

"Şi dacă s-ar recupera toate datoriile respective, ele nu sunt venituri pe bază sustenabilă, pe care statul le încasează de la an la an. Să îţi bazezi o măsură de reducere a fiscalităţii, care e pozitivă pentru oamenii de afaceri, pe, să zicem, o măsură compensatorie temporară, nu are sustenabilitate pe termen lung", a spus Ionuţ Dumitru.

Nici veniturile suplimentare din taxa pe construcţiile speciale nu sunt suficiente, deoarece ele abia compensează slaba performanţă a încasărilor bugetare din prima parte a anului, consideră Ionuţ Dumitru.

Reducerea CAS " nu va conduce la derapaje"

Vicepreşedintele BEI, Mihai Tănăsescu, este de părere că reducerea CAS nu va conduce la derapaje în privinţa deficitului bugetar, dacă va fi însoţită de măsuri compensatorii.

"O asemenea măsură trebuie acompaniată puternic, de o restructurare a administraţiei fiscale, pentru a colecta mai bine şi mai mult şi nu în ultimul rând, o restructurare a cheltuielilor publice, pentru o prioritizare mai corectă, în aşa fel încât volumul investiţiilor să aibă un trend crescător şi nu un trend descrescător", a spus mihai Tănăsescu.

Mihai Tănăsescu este convins că executivul a evaluat impactul reducerii CAS şi va lua hotărârile ce se impun, în aşa fel încât această măsură să aibă un impact neutru asupra bugetului.