Taxarea tranzacţiilor financiare, pe agenda ţărilor europene
În viziunea susţinătorilor acestei măsuri, taxa ar urma să fie plătită de marile fonduri şi de băncile de investiţii şi ar urma să aducă la bugetul UE sau al ţărilor membre 30-60 de miliarde de euro pe an.
Articol de Sergiu Şteţ, 09 Ianuarie 2012, 15:25
Taxarea tranzacţiilor financiare a revenit pe agenda discuţiilor ţărilor europene, deocamdată doar pentru a reconfirma divergenţele dintre principalele puteri economice ale Uniunii.
Preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, se întâlneşte luni din nou cu cancelarul Germaniei, Angela Merkel, pentru a discuta modalităţi prin care ar putea fi depăşită criza cu care se confruntă zona euro, iar printre subiectele discutate va fi şi taxarea tranzacţiilor financiare, măsură promovată cu insistenţă de Nicolas Sarkozy.
Ideea taxării tranzacţiilor financiare este ceva mai veche, după ce anul trecut Comisia Europeană a adoptat o decizie în acest sens.
În varianta Comisiei Europene, măsura ar urma să se aplice din anul 2014, în cazul în care va fi aprobată de toate cele 27 de state membre.
Marea Britanie a anunţat deja de mai multe ori că se opune unei astfel de taxe dacă aceasta nu se aplică în toată lumea.
Economia Marii Britanii e dependentă de serviciile financiare şi tranzacţiile financiare din City, cartierul de afaceri al Londrei.
Franţa şi Germania discută posibilitatea introducerii taxării tranzacţiilor financiare cel puţin în ţările din zona euro.
Nici în această privinţă nu s-a ajuns la un compromis, dar Franţa insistă pentru aplicarea taxei cât mai urgent.
Preşedintele Nicolas Sarkozy şi ministrul de finanţe, François Baroin, au anunţat în ultimele zile că Franţa e hotărâtă să aplice chiar şi singură taxa pe tranzacţiile financiare încă de anul acesta.
Introducerea unei astfel de taxe la un grup limitat de ţări ar fi o măsură lipsită de eficienţă şi chiar cu efecte negative, consideră preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru.
"E greu de crezut şi aproape imposibil să se ajungă la un compromis la nivel european dată find opoziţia foarte puternică a Marii Britanii şi, chiar şi dacă Marea Britanie ar accepta, e greu de imaginat că Europa îşi va pune sistemul financiar într-o poziţie nefavorabilă faţă de celelalte state; în America sau în Asia nu s-au impus astfel de cerinţe de capital, nu s-au impus taxe asupra sistemului financiar, şi atunci practic Europa şi-ar face un rău singură", a declarat Ionuţ Dumitru.
În termeni mai simpli, taxarea tranzacţiilor financiare înseamnă vânzarea şi cumpărarea de acţiuni, obligaţiuni, titluri de stat şi produse derivate.
Chiar dacă ar fi adoptată o astfel de taxă, ea nu va fi aplicată persoanelor fizice şi companiilor.
Practic, în viziunea susţinătorilor acestei măsuri, taxa ar urma să fie plătită de marile fonduri şi de băncile de investiţii şi ar urma să aducă la bugetul UE sau al ţărilor membre între 30 şi 60 de miliarde de euro pe an.
O altă variantă în discuţie este direcţionarea banilor către un fond de stabilizare a pieţelor financiare europene.
Nu se ştie însă cine ar colecta o astfel de taxă, cum ar fi împărţiţi banii şi către cine s-ar duce sumele adunate.
În plus, estimează comentatorii economici, marile instituţii finaciare cu activitate globală vor găsi rapid soluţii pentru a ocoli plata taxei, atât timp cât nu se aplică în întreaga lume.
