Statele europene emergente "profită" de criza greacă

Guvernele ţărilor europene emergente, printre care şi România, vând "cât pot de multe obligaţiuni" în această perioadă, iar investitorii "se înghesuie" să le cumpere, regiunea "beneficiind de sentimentul anti-Grecia" care afectează zona euro, potrivit analiştilor contactaţi de Bloomberg.

Guvernele din Polonia, România şi alte ţări din Europa Centrală şi de Est "încearcă să emită cât pot de mult în prima jumătate a anului, deoarece condiţiile sunt favorabile", a declarat Bartosz Pawlowski, analist la birourile londoneze ale BNP Paribas, cea mai mare bancă franceză.

"Statele din Europa Centarlă şi de Est sunt beneficiarii crizei din Grecia. Încearcă să se concentreze pe prima parte a exerciţiului financiar 2010", a arătat el.

Grecia care are un deficit bugetar de 12,7% din PIB şi o datorie publică de peste 120% din PIB, are nevoie de ajutor extern pentru a rămâne pe linia de plutire, iar guvernul elen nu ştie dacă va obţine sprijinul statelor europene sau dacă va fi nevoit să apeleze la Fondul Monetar Internaţional.

Din cauza crizei din Grecia, euro s-a depreciat cu 10,4% faţă de dolar, de la ultimul maxim, atins pe 25 noiembrie 2009.

Potrivit estimărilor Comisiei Europene, datoria publică a statelor din zona euro va fi în medie de 84% din PIB în acest an şi ar putea ajunge în Grecia la 125% din PIB.

În Europa emergentă, doar Ungaria va depăşi pragul de 60% din PIB, datoria statului maghiar urmând să ajungă la 79,8% din PIB.

"Problemele creeate în zona euro de situaţia din Grecia şi de modul în care va fi rezolvată această situaţie trimit investitorii către Europa Centrală şi de Est. Ezit să afirm că sunt investiţii sigure pentru că aş putea provoca destinul, însă dacă te uiţi la deficitele bugetare şi la datoriile de stat, aceşti indicatori sunt semnificativ mai scăzuţi în această regiune decât în Grecia", a arătat Nigel Rendell, analist la RBC Capital Markets Londra.

În medie, deficitele bugetare ale statelor din zona euro vor urca la 6,9% din PIB în 2010, în timp ce Ungaria, România şi Cehia vor avea deficite mai restrânse.

Emisiunile de obligaţiuni derulate de aceste state în martie au fost suprasubscrise în medie de trei ori, iar randamentele plătite de guvernele respective au scăzut, notează Bloomberg.

Operaţiunea prin care România a vândut pe 11 martie obligaţiuni de un miliard de euro a fost suprasubscrisă de 4,5 ori, iar Polonia a anunţat că a strâns 1,25 miliarde euro prin cea de-a treia vânzare de titluri de stat din ultimele trei luni pentru a profita de cele mai scăzute costuri de împrumut obţinute vreodată.

Măsurile de austeritate impuse în Letonia, Ungaria şi România în urma acordurilor încheiate cu FMI contrastează cu pachetele de stimuli aplicate în zona euro pentru susţinerea cererii, iar guvernele din Est se apropie de sfârşitul unor programe de "strâns cureaua" pe care o parte din statele din vest încă nu le-au început.

"Ceea ce observăm este o transmutare masivă a condiţiilor care are loc între lumea dezvoltată şi cea emergentă. Putem vedea că dinamica datoriilor se deteriorează pentru lumea dezvoltată, dar se îmbunătăţeşte pentru cea emergentă", a afirmat la rândul său Scott Mather, analist la Pacific Investment Management Co.