Salariile şi pensiile vor fi "corectate inevitabil"

Corecţia salariilor şi a pensiilor poate fi făcută transparent prin raţionalizarea cheltuielilor bugetare sau majorarea impozitelor, sau în mod netransparent, prin inflaţie, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

"Economia până la urmă se corectează, şi salariil bugetare şi pensiile vor fi corectate la cât poate economia să ducă. Este inevitabil acest lucru. Ce pot să facă finanţiştii? Să găsească finanţare pentru deficit, dar corecţia se face", a spus Mugur Isărescu.

El a explicat că majorarea impozitelor va duce la reducerea veniturilor şi la inflaţie.

"Corecţia se poate face şi netransparent, periculos, nedrept, numai prin inflaţie, în diversele ei forme. Inflaţia este de fapt un impozit, o taxă neprevăzută, care apare într-o economie şi o socitate. Trebuie să o evităm", a arătat Isărescu.

Guvernatorul BNR a mai declarat că este posibil ca Ministerul Finanţelor să aibă probleme în a găsi bani pentru finanţarea deficitului bugetar, chiar dacă pare că există bani pe piaţă.

"Este posibil ca Ministerul Finanţelor să aibă probleme în a găsi bani. Sunt şi nu sunt bani în piaţă. Chiar dacă în general sunt bani, nu sunt bani pentru a finanţa deficitul bugetar", a spus Isărescu.

Guvernatorul BNR a explicat că singura soluţie pentru a face plăţi bugetare într-o limită rezonabilă este să se implementeze un mix de măsuri şi să se creeze locuri de muncă.

"Numai locurile de muncă din economia reală plătesc în ultimă instanţă taxele şi contribuţiile. Dacă impozităm bugetarii şi pensionarii nu facem decât să facem redistribuiri ale acestor venituri", a afirmat Isărescu.

"În 1990 statul funcţiona cu mai puţin de un milion de bugetari. Erau circa 800.000 cu tot cu cei din Comitetul Central. După 20 de ani avem 1,4 milioane si ne intrebăm unde este problema", a mai spus Isarescu.

Cheltuielile bugetare sunt acoperite doar 20 de zile dintr-o lună şi, dacă nu se iau măsuri suplimentare, deficitul ar ajunge la aproape 10% din PIB, a menţionar Isărescu.

Autorităţile s-au angajat în negocierile cu FMI să reducă cheltuielile publice, pentru a se încadra într-un deficit de 6,8%, astfel încât salariile din sectorul bugetar ar urma să scadă cu 25%, iar pensiile cu 15%.

Sindicatele şi patronatele au cerut Guvernului redactarea unei noi scrisori către FMI, în care să fie consemnate măsurile propuse de ele, nefiind de acord cu reducerea salariilor şi a pensiilor.

Ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu, a declarat că datoria publică va creşte până la finele anului viitor la aproximativ 40% din PIB, iar fără măsurile suplimentare convenite cu FMI ar fi depăşit, în 2011, 50% din PIB, de la circa 30% în prezent.

În condiţiile unui deficit prognozat de 9,1% din PIB, fără măsuri suplimentare suma de finanţat s-ar fi dus la 10,5-11 miliarde euro, iar în 2011, după o ajustare a deficitului de la 9 la 7%, la încă 8-9 miliarde euro.

România are un acord cu FMI pe doi ani, pentru aproximativ 13 miliarde euro, şi a obţinut un pachet total de finanţare externă, de la Fond, Uniunea Europeană, Banca Mondială şi BERD, de circa 20 de miliarde de euro.