Salariile din învăţământul românesc, "la coada Europei"

Sindicaliştii FSLI au protestat în Capitală şi cer alocarea din 2014 a minimum 6% din PIB pentru educaţie, conform articolului 8 din Legea educaţiei, şi creşterea ponderii cheltuielilor de personal pentru învăţământ în totalul cheltuielilor de personal din sectorul public.

De asemenea, sindicaliştii cer modificarea Legii educaţiei, inclusiv în ceea ce priveşte statutul personalului didactic, astfel încât să se elimine discriminările existente în prezent şi să ducă la creşterea calităţii actului de instrucţie şi educaţie şi a gradului de implicare a cadrelor didactice în luarea deciziilor.

Conform unui studiu din 2013 al Comisiei Europene, realizat împreună cu reţeaua Eurydice care colectează date privind veniturile din învăţământ din 1995, salariile profesorilor din aproape întreaga Europă au avut de suferit, pe fondul crizei economice.

Raportul din 2013 arată că salariile profesorilor din România au ajuns la nivelul dinainte de criză, dar se situează mult sub media salariilor din celelalte ţări europene, doar profesorii de gimnaziu din Bulgaria primind mai puţini bani decât în România.

Lunar, în Bulgaria, salariul mediu este de aproximativ 370 de euro, comparativ cu România, unde salariu mediu pentru profesorii din gimnaziu este de 480 de euro.

Profesorii de gimnaziu cu cele mai mari salarii medii se găsesc în Norvegia, unde lunar aceştia primesc aproximativ 5.000 de euro, urmaţi de cei din Finlanda, ţara considerată ca având cel mai bun sistem de învăţământ din lume, care câştigă 4500 de euro pe lună.

Tabel: Salariile anuale ale profesorilor din România, angajaţi ai şcolilor de stat. Sursa: Comisia Europeană.

În Ungaria salariul mediu în gimnaziu este de 700 de euro pe lună, iar în Croaţia acelaşi profesor câştigă peste 900 de euro în fiecare lună, în Portugalia are venituri de aproape 2.300 de euro, iar în Grecia salariu mediu al unui profesor de gimnaziu este cu doar puţin peste 1.650 euro pe lună.

Conform aceluiaşi studiu, România oferă un salariu mic pentru profesorii debutanţi, raportat la nivelul PIB-ului pe cap de locuitor, sub 0,5 din PIB/cap., în timp ce salariul maxim ce poate fi obţinut în învăţământ nu se apropie de 1,5 din PIB/cap.

--fb1

În Bulgaria, salariul debutantului este de peste 0,5 PIB/cap., dar salariul maxim nu ajunge la PIB-ul pe cap de locuitor, situaţie asemănătoare cu cea existentă în Ungaria.

Criza a afectat salariile profesorilor

Şaisprezece ţări europene au redus sau au îngheţat în 2011 salariile profesorilor ca urmare a dificultăţilor economice.

Profesorii din Irlanda, Grecia, Spania, Portugalia şi Slovenia sunt cei mai afectaţi de restricţiile bugetare şi de măsurile de austeritate, conform unui raport publicat de Comisia Europeană în 2011.

Raportul "Salariile şi sporurile profesorilor şi directorilor de şcoli din Europa 2011/12” arată, de asemenea, că în patru ţări, Republica Cehă, Polonia, Slovacia şi Islanda, salariile profesorilor au crescut începând cu mijlocul anului 2010, în timp ce în România au ajuns la nivelurile de dinainte de criză.

Raportul arată că, de la jumătatea anului 2010, criza economică a avut un impact semnificativ asupra salariilor profesorilor, un număr tot mai mare de ţări reducând atât salariile, cât şi sporurile, cum ar fi sporul de concediu şi primele.

Grecia a redus salariile de bază ale profesorilor cu 30% şi a eliminat primele de Paşte şi de Crăciun.

Irlanda a redus salariile profesorilor debutanţi cu 13% în 2011, iar cei angajaţi după 31 ianuarie anul curent s-au confruntat cu o scădere suplimentară de 20% a remuneraţiei, din cauza eliminării sporurilor pentru nivelul de calificare.

În Spania, salariile profesorilor şi ale altor angajaţi din sectorul public au fost reduse în 2010 cu aproximativ 5% şi de atunci nu au mai fost adaptate la inflaţie; măsuri similare au fost aplicate în Portugalia.

În Europa, salariul maxim al profesorilor cu vechime mare este, în general, de două ori mai mare decât salariul minim al debutanţilor. Însă, având în vedere că este nevoie în medie de 15 - 25 de ani pentru a obţine salariul maxim, organizaţiile profesorilor se tem că tinerii ar putea fi descurajaţi să se orienteze către această profesie.

În timp ce salariile profesorilor debutanţi au tendinţa să fie neatractive, prin luarea în considerare a sporurilor pentru responsabilităţi suplimentare sau pentru orele suplimentare majoritatea salariilor profesorilor sunt aproape de nivelul maxim al salariului statutar din multe ţări europene.

Mai multe ţări se confruntă cu o penurie de profesori şi întâmpină probleme cauzate de îmbătrânirea forţei de muncă.