Românii "au salarii mai mici decât cheltuielile lunare"
O anchetă realizat de INS arată că românii au salarii mai mici decât cheltuielile lunare şi trebuie să câştige şi din alte surse pentru a-şi suplini veniturile.
Articol de Iulian Olescu, 08 Aprilie 2014, 18:51
Românii au salarii mai mici decât cheltuielile lunare, reiese din ultima anchetă realizată de Institutul Naţional pentru Statistică.
Pentru a-şi suplini veniturile fiecare familie trebuie să câştige şi din alte surse.
Datele sunt o medie a veniturilor şi cheltuielilor pentru fiecare gospodărie, iar performanţele Romaniei, care are o creştere economică de 3,5%, nu se reflectă, deocamdată, nivelul de trai al populaţiei.
În cadrul cheltuielilor populaţiei aproape trei sferturi sunt dedicate consumului, în timp ce peste 15 procente reprezintă plăţi de impozite, cotizaţii, taxe sau contribuţii.
În structura cheltuielilor pentru consum, cele pentru produse alimentare şi băuturi nealcoolice, deţin o pondere de peste 40% din total urmate de cheltuielile cu apa, energia electrică şi termică, gazele naturale, combustibili, mobilier, dotarea şi întreţinerea locuinţei cu peste 21 de procente, în timp ce cheltuielile pentru educaţie, de exemplu, nu reprezintă decât 0,5% din total.
Beneficiind de un cadru macroeconomic favorabil în 2013, cu o creştere economică printre cele mai mari din Europa, o inflaţie la niveluri minime istorice, un curs de schimb relativ stabil şi costuri ale creditării ajunse la valori destul de scăzute se pune întrebarea de ce nu apar efecte pozitive vizibile şi în nivelul de trai şi în structura consumului populaţiei.
Nivel de dezvoltare "sub nivelul Europei"
Analistul economic Aurelian Dochia spune că nivelul de dezvoltare a României este mult sub cel din alte state din Europa, chiar dacă venitul mediu pe locuitor a ajuns la 50% din media europeană de la 26% în anul 2000 - asta explică ponderea foarte mare pe care cheltuielile pentru necesităţile primare o deţin în consumul românilor.
"Acest lucru nu se va schimba foarte repede. Este posibil ca, dacă lucrurile merg bine în continuare să atingem poate 75% din media europeană în următorii 10-15 ani şi mai departe putem să atingem media europeană într-o perioadă mai îndelungată.
"Abia atunci probabil că nişte modificări structurale vor fi vizibile în ceea ce priveşte consumul", spune Aurelian Dochia.
El mai spune că o mare parte din creşterea economică de anul trecut a rămas la societăţile comerciale care au trebuit să-şi repare bilanţurile după pierderile suferite anterior şi abia, spre finalul lui 2013 şi începutul acestui an au început să se observe creşteri ale consumului.
Dacă această tendinţă va continua am putea vedea, până la finele lui 2014, o reflectare a situaţiei macroeconomice într-o uşoară îmbuntăţire a nivelului de trai.
