România va termina anul acesta "cu o creştere economică"

Creşterea economică în cele 11 ţări care au devenit membre ale Uniunii Europene după 2004, între care se numără şi România, a început să-şi revină încet, după un început timid, în primele luni ale anului 2013.

Aşa reiese din raportul economic periodic al Băncii Mondiale.

Documentul mai relevă totuşi că aceste ţări se confruntă în continuare cu riscuri semnificative de declin.

Creşterea globală a ratelor dobânzilor în combinaţie cu volatilitatea înregistrată pe pieţele de capital ar putea încetini redresarea zonei euro şi ar putea limita cererea internă şi în special investiţiile.

România va termina anul acesta cu o creştere economică situată între primele 3 din Uniunea Europeană, care este însă departe de potenţialul pe termen lung al ţării, de 4 sau chiar 5% anual în condiţii de stabilitate macroeconomică, apreciază economistul pentru România al Băncii Mondiale, Cătălin Păuna.

Pentru 2014, instituţia financiară internaţională anticipează o creştere în jur de 2,2% pentru economia românească, dar care nu se va bucura la fel ca în acest an, de o contribuţie importantă a agriculturii, mai spune Cătălin Păuna.

El adaugă că altele vor trebui să fie motoarele creşterii.

"O creştere modestă a consumului şi, sperăm noi, o îmbunătăţire a investiţiilor concomitent probabil şi o creştere robustă a exporturilor, pentru că, pe măsură ce situaţia economică în ţările de destinaţie din zona euro se îmbunătăţeşte, probabil că vom vedea în continuare noi şi noi recorduri în exporturile României.

"Pe de altă parte, sperăm o absorbţie mai bună a fondurilor europene, având în vedere faptul că majoritatea fondurilor, din perspectiva financiară 2007-2013, au fost deja angajate", a declarat Cătălin Păuna.

Avem nevoie de reforme

Cătălin Păuna avertizează că dacă se doreşte o creştere economică mai mare, care să asigure şi continuarea procesului de convergenţă către nivelul de dezvoltare al principalelor ţări din Uniunea Europeană, este necesar să se continue reformele structurale în sănătate, educaţie, transporturi, energie, eficientizarea întreprinderilor cu capital de stat şi îmbunătăţirea administraţiei publice.

În ultimul raport al Băncii Mondiale în privinţa evoluţiei economice din statele care au aderat la Uniunea Europeană după 2004 se arată că în aceste ţări creşterea economică va continua, însă va fi destul de redusă, accesul la creditare va fi şi anul viitor dificil, iar şomajul se va stabiliza, însă la nivelul record, comparativ cu valorile de dinainte de criză.

Pentru România, provocările specifice vor fi legate de utilizarea mai bună şi mai eficientă a fondurilor europene, dar şi a investiţiilor publice, în general, şi de readucerea investiţiilor străine în ţară.

Cătălin Păuna spune că se pot lua măsuri relativ uşor de implementat, care să crească atractivitatea României pentru investitori.

"Sunt legate de această birocraţie, legate de modul complicat, nu aţi plătit taxele de a obţine permise şi diferite licenţe pentru construcţii, pentru branşări la utilităţi ş.a.m.d., lucruri care s-au simplificat substanţial în alte ţări.

"Sunt măsuri care nu sunt costisitoare din punct de vedere economic, cred că doar trebuie să ne concentrăm atenţia să le rezolvăm, şi cred că impactul asupra investitorilor va fi pozitiv si va fi important", mai spune Cătălin Păuna.

O condiţie esenţială pentru o evoluţie bună a economiei româneşti este însă şi revenirea pe creştere a zonei euro, regiune de care ne leagă atât comerţul sau sectorul bancar, cât şi remiterile din partea românilor care lucrează în ţările respective.

Principalele provocări, pentru cele 11 ţări care au intrat în Uniunea Europeană după anul 2004, vor fi legate în contextul reformelor sectorului financiar, de accesul dificil la creditare, de reluarea consolidării fiscale şi de nivelul ridicat al şomajului - se arată în raportul Băncii Mondiale.

Audio: Într-un interviu realizat de Alexandru Ioan, analistul economic Valentin Ionescu a explicat cum pot fi rezolvate aceste probleme.