România şi Bulgaria, cele mai sărace state din UE

Peste două treimi din români nu îşi permit o săptămînă de vacanţă, iar unul din cinci nu-ţi permite o masă cu carne, arată un studiu Eurostat privind starea socială.

Studiul ia în calcul doi indicatori: riscul de sărăcie şi rata de privaţiuni materiale.

Cercetarea a identificat în România dar şi în Bulgaria, Ungaria şi Letonia cel mai ridicat nivel de lipsuri materiale.

Nivelul lipsurilor materiale este, potrivit studiului, un indicator care îl completează pe cel al riscului de sărăcie şi care calculează excluderea socială în termeni absoluţi.

În anul 2008, 17% din populaţia UE 27 era expusă privaţiunilor materiale, cele mai crescute rate înregistrându-se în Bulgaria (51%), România (50%), Ungaria (37%) şi Letonia (35%).

Cele mai scăzute rate s-au înregistrat în Luxembourg cu doar 4%, Olanda şi Suedia cu câte 5%.

La nivelul UE, 37% din populaţie nu îşi permitea, în 2008, o săptămână de vacanţă pe care să o petreacă într-un alt loc decât acasă.

În România, 76% din cetăţeni nu îşi permiteau în 2008 o astfel de vacanţă.

Danemarca se află la celălalt pol cu doar 10% din cetăţeni nu îşi puteau permite această vacanţă.

Studiul arată de asemenea că 9% din cetăţenii UE nu şi-au permis să consume o masă cu carne, pui, peşte sau echivalent vegetal o dată la două zile.

În România, 19% dintre cetăţeni nu şi-au permis acest lucru.

Procente mai crescute se înregistrează în Bulgaria cu 30%, Letonia 23%, Ungaria 26% , 21% în Polonia şi 29% în Slovacia.

Românii sunt printre europenii care îşi permit în cea mai mică măsură să deţină un autoturism proprietate personală.

Astfel, în timp ce la nivelul UE, 9% din populaţie nu şi-a permis, în 2008, o maşină personală, în România procentul acestora era de 49%.

Pe locurile urmîtoare,dar la mare distanţă, s-au aflat bulgarii 28%, urmaţi de letoni 24% şi de ungari 20%.

Unul din cinci copii este supus riscului sărăciei în UE.

În 20 dintre cele 27 de state membre UE, copiii erau mai expuşi riscului de sărăcie decât restul populaţiei. Potrivit studiului, în 2008 rata tinerilor de până la 17 ani supuşi riscului de sărăcie era de 20% la nivelul UE.

Şi la acest indicatpr pe primul loc se află România, unde 33% din tinerii cu vârste de până la 17 ani sunt supuşi acestui risc.

România este urmată în acest clasament de Bulgaria 26%, Italia şi Letonia 25%.

Cel mai mic risc de sărăcie pentru tinerii cu vârste de până la 17 ani se înregistrează în Danemarca 9%, Slovenia şi Finlanda 12%.

Persoanele vârstnice se confruntă de asemenea cu un risc sporit de sărăcie comparativ cu restul populaţiei, potrivit studiului citat.

Astfel, în 2008 riscul de sărăcie pentru persoanele cu vârste de peste 65 de ani a fost de 19% la nivelul UE.

Cele mai mari rate de risc pentru această categorie de populaţie s-au înregistrat în Letonia 51%, Cipru 49%, Estonia 39% şi Bulgaria 34%.

Cel mai scăzut nivel de risc de sărăcie pentru persoanele cu vârsta trecută de 65 de ani s-a înregistrat în Ungaria 4%, Luxembourg 5% şi Cehia 7%.

Studiul notează că, începând din anul 2005, rata celor care sunt expuşi riscului de sărăcie a fost constantă între 16 şi 17%.