România menţine anul 2015 drept ţintă pentru euro

România menţine anul 2015 drept ţintă pentru aderarea la zona euro, iar în ce priveşte deficitul şi nivelul datoriei publice, ţara noastră evoluează în direcţia corectă, a reafirmat luni, premierul Emil Boc.

Şeful guvernului a mai spus că nivelul inflaţiei respectă criteriile de aderare în 2015 la zona euro.

"Pentru că vin de la o întâlnire cu guvernatorul şi alţi membri ai comitetului pentru zona euro, pot spune că România menţine anul 2015 drept ţintă pentru aderarea la zona euro. În această privinţă, România se mişcă în direcţia corectă privind deficitul, nivelul datoriei publice şi, de asemenea, nivelul inflaţiei respectă criteriile de aderare în 2015 la zona euro.

"Pentru a atinge ţinta aderării la euro în 2015, trebuie să muncim şi să menţinem în fiecare an deficitul, nivelul datoriei publice şi inflaţia conform prevederilor europene. Inflaţia coboară, în prezent, lună după lună şi ajungem la nivelul nordului Uniunii Europene", a spus Emil Boc.

Premierul a făcut aceste declaraţii într-o întrevedere cu preşedintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestag, Günther Krichbaum, după ce a condus, la sediul BNR, împreună cu Mugur Isărescu, reuniunea Comitetului Interministerial pentru trecerea la euro.

Într-un comunicat de presă transmis de guvern se arată că menţinerea ţintei de aderare la euro pentru anul 2015 "are un efect de armonizare şi disciplinare" a politicilor macroeconomice, iar îndeplinirea criteriilor pentru adoptarea euro este un indicator esenţial de evaluare atât pentru Comisia Europeană, cât şi pentru pieţele internaţionale.

"În acest sens, momentul adoptării euro depinde de dezvoltările de pe plan european şi mondial, coerenţa politicilor macroeconomice interne şi implementarea reformelor structurale fiind imperios necesare", se arată în comunicat.

Comitet pentru monitorizarea îndeplinirii obligaţiilor aferente aderării la zona euro

La începutul lunii mai, guvernul şi Banca Naţională au decis, să menţină anul 2015 ca obiectiv de aderare la zona euro, ceea ce tehnic nu înseamnă, neapărat, 1 ianuarie.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, le-a spus la acea dată politicienilor din coaliţia de guvernământ că cel mai potrivit ar fi ca moneda naţională să circule în paralel cu euro până în decembrie 2015.

Pentru ca România să fie pregătită în 2015 pentru aderarea la moneda euro, guvernul a decis crearea unui comitet care să monitorizeze îndeplinirea obligaţiilor aferente aderării.

Comitetul interministerial este condus de premier şi îi are ca membri pe guvernatorul Băncii Naţionale (ca vicepreşedinte), pe vicepremierul guvernului, pe miniştrii finanţelor, economiei, muncii, educaţiei, justiţiei şi administraţiei, precum şi pe reprezentanţi ai Departamentului Afacerilor Europene, Institutului Naţional de Statistică şi cabinetul premierului.

Din comitet fac parte şi câte un reprezentant al confederaţiilor patronale şi sindicale reprezentative la nivel naţional, dar aceştia asistă la lucrări ca simpli membri fără drept de vot.

--fb1

Pentru a intra în zona euro, o ţară trebuie să respecte criteriile economice incluse în Tratatul de la Maastricht (deficitul bugetar nu poate depăşi 3% din PIB, datoria publică trebuie limitată sub 60% din PIB, iar inflaţia să nu depăşească cu 1,5% media celor mai performante ţări din zona euro) şi să se afle timp de doi ani în ERM-2 (mecanismul european al ratelor de schimb), în cadrul căruia moneda naţională să fluctueze într-un interval de plus-minus 15% faţă de euro.

Potrivit siteului Comisiei Europene, mecanismul european al ratelor de schimb (ERM II) a fost introdus la 1 ianuarie 1999 ca un succesor al ERM pentru a se asigura că fluctuaţiile cursului de schimb între euro şi alte monede din Uniunea Europeană nu perturbă stabilitatea economică în cadrul pieţei unice şi pentru a ajuta ţările din afara zonei euro să se pregătească pentru aderarea la moneda unică.