România decide dacă va cultiva cartof modificat genetic

Specialiştii în ştiinţe agricole şi cercetătorii susţin cultivarea în România a organismelor modificate genetic, insistând asupra avantajelor economice şi chiar sociale pe care le pot aduce.

Punctul de vedere vine la scurt timp după ce mai multe organizaţii neguvernamentale au criticat avizul dat de Uniunea Europeană, pentru ca un nou tip de cartof să fie cultivat pentru a fi folosit ca plantă tehnică.

Creşterea producţiei pe hectar, reducerea pierderilor dupa recoltare, criza alimentară, dar şi profitul mult mai mare sunt câteva dintre beneficiile cultivării produselor modificate genetic.

Potrivit Elenei Marcela Badea, membru în Comisia Ştiinţifică de Biotehnologie din cadrul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, şi fermierii spun că rentabilitatea culturilor este una sigură şi ridicată.

Preşedintele Ligii Asociaţiei Producătorilor Agricoli, Nicolae Sitaru, susţine că producătorii de pesticide sunt cei care vor pierde cel mai mult dacă fermierii vor putea cultiva plante modificate genetic.

Pentru moment, în România se cultivă doar porumbul modificat genetic, singura plantă care până acum o săptămână putea fi cultivată în Uniunea Europeană.

La dezbaterea de la Academie a avut loc şi un mic conflict între cei care susţin plantele modificate genetic şi preşedintele ONG-ului Agent Green, Gabriel Păun.

El susţine că Amflora, noul cartof modificat genetic, conţine o genă marker care creează rezistenţă la antibiotice folosite pentru vindecarea multor boli.

Chiar şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii a tras un semnal de alarmă în ceea ce priveşte această genă.

Ministerul Mediului urmează ca în două săptămâni să anunţe poziţia oficială a României, dacă va cultiva sau nu noul cartof modificat genetic.