România absoarbe "cel mai greu" fondurile europene
România are la dispoziţie, până în anul 2013, peste 19 miliarde de euro din fonduri ale Uniunii Europene, dar rata de abosrbţie de până acum este de doar 15 procente.
Articol de Diana Domenico, 03 Noiembrie 2010, 15:51
Absorbţia fondurilor europene este îngreunată de existenţa a peste 100 de instituţii şi organisme intermediare care le gestionează, a câteva zeci de legi care le reglementează, admit autorităţile de la Bucureşti.
Autorităţile par să nu găsească o modalitate prin care să rezolve această problemă semnalată în repetate rânduri, atât de forurile comunitare, cât şi de instituţiile financiare creditoare, deşi, mai ales în ultima perioadă, toate programele şi strategiile de guvernare au pus pe primele locuri atragerea şi cheltuirea banilor europeni.
O delegaţie a Parlamentului European vine miercuri în România pentru a vedea la faţa locului felul în care se derulează programele cu finanţare europeană.
România are la dispoziţie, pentru perioada 2007-2013, peste 19 miliarde de euro, dintre care, pentru primii patru ani, adică până la finalul acestui an sunt disponibili 8,67 miliarde de euro.
Rata de absorbţie, până în prezent, a fost însă de doar 15%.
Acest lucru poare fi explicat prin numarul foarte mare de instituţii publice cu atribuţii pe fonduri europene şi, totodată, de slaba coordonare între acestea, potrivit unui studiu realizat de Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice.
Astfel, există 75 de instituţii, 67 de acte normative, 33 de organisme intermediare şi şapte autorităţi de management.
Se întâmplă frecvent, potrivit preşedintelui Consiliului Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor, Bogdan Lehe, ca mai multe instituţii să se ocupe cu exact acelaşi lucru, suprapunându-se, astfel, atribuţiile şi îngreunând sistemul.
"Câtă vreme nu vom crea un sistem flexibil şi foarte clar de acţiune, eu cred că ne vom trezi şi în 2011 la acelaşi nivel scăzut de fonduri structurale şi o să ne întrebăm cum s-a ajuns în această situaţie şi de ce n-am reuşit să rezolvăm problema", a declarat Bogdan Lehe.
Potrivit acestuia, până nu demult, o piedică în absorbţia propriu-zisă a banilor europeni o reprezenta numărul foarte mare de contestaţii care se depuneau.
Restructurare la nivel instituţional - "o soluţie"
Dacă în trecut procedurile erau blocate, pentru că se aştepta răspunsul la contestaţie chiar şi un an, acum, acesta trebuie primit maxim 19 zile.
Cu toate acestea, cheltuirea banilor europeni rămâne deficitară.
Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice, Cristina Trăilă, este de părere că o restructurare la nivel instituţional şi crearea unei singure autorităţi, ar putea ajuta România să recupereze din întârzierile înregistrate în absorbţia fondurilor europene.
În acest sens, o primă analiză a fost deja făcută, iar probunerea a fost înaintată Ministerului de Finanţe.
"Niciodată n-am găsit momentul potrivit restructurării. Dacă mai aşteptăm câţiva ani, ajungem în 2013 şi, sincer, nu ştiu câţi bani vom avea de absorbit la momentul respectiv, dacă nu facem ceva acum. Eu sper ca acesstă iniţiativă să se concretizeze într-un viitor cât se poate de apropiat", a spus Cristina Trăilă.
Comisia Europeană a aprobat recent 33 de proiecte mari, dintre care 26 pe mediu, şase pe transporturi şi unu pe energie.
Valoarea totală se ridică la aproape trei miliarde de euro.
