"Rezultate bune" privind evitarea dezechilibrelor economice

România are rezultate bune, în privinţa indicatorilor europeni de monitorizare a dezechilibrelor economice, dar multe dintre criterii prezintă riscuri, din cauza problemelor structurale.

Specialiştii prezenţi la o conferinţă de specialitate organizată luni de Banca Naţională, publicaţia "CursDeGuvernare.ro" şi BCR au arătat că România are rezultate bune la 9 dintre cei 11 indicatori, dar acest lucru nu reprezintă o garanţie.

Primul care a atras atenţia asupra riscurilor legate de procesul de convergenţă pentru România a fost viceguvernatorul BNR, Bogdan Olteanu, care a precizat că deşi acest proces reprezintă o oportunitate importantă eşecul de a profita de el poate conduce la elemente negative, cum ar fi de exemplu exodul forţei de muncă înalt calificate, cera mai elocvent exemplu fiind cel al medicilor.

Fostul ministru responsabil cu fondurile europene, Leonard Orban, a vorbit despre pericolul privind eşecul de a îmbunătăţi capacitatea administrativă atât la nivel central cât şi local.

El a precizat că din partea Comisiei Europene există deja o cerere de a prezenta o nouă strategie în acest domeniu, iar neîndeplinirea acestei cerinţe până în anul 2016 creşte puternic riscul de a nu putea fi accesate anumite fonduri europene.

Economistul şef al BNR, Valentin Lazea, a punctat în cadrul unei analize personale faptul că ţării noastre îi lipsesc trei ingrediente esenţiale, pentru atragerea investiţiilor: infrastructura, instituţiile şi inovarea.

În plus, a arătat că cei care susţin că sectoare ca cel bancar sau cel metalurgic ar fi trebuit păstrate în posesia statului şi a capitalului autohton, ar trebui să se uite la turism, de exemplu, unde performanţele înregistrate în ultimii 15-20 de ani sunt practic insesizabile.

Alte zone cu probleme structurale au fost semnalate de preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, acestea fiind ineficienţa energetică a economiei româneşti, efectele pe termen lung ale evoluţiilor demografice, dar şi performanţa foarte scăzută a agriculturii, care este puternic dependentă de condiţiile climaterice şi afectată de gradul înalt de fragmentare a exploataţiilor agricole.