Rezervele minime valutare ale băncilor, în scădere

BNR a decis să menţină rata dobânzii la politica monetară la 6,25% pe an şi să reducă rata rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută de la 25% la 20%.

Decizia ar putea deschide calea intrării în piaţa financiară a aproximativ 1-1,5 miliarde de euro, consideră analistul Lucian Anghel.

"Ca efecte, mă aştept ca această reducere de rezervă undeva să elibereze circa un miliard, un miliard jumate de euro, bani pe care probabil băncile o să-i aibă la dispoziţie pentru a finanţa, iar aici cred că odată ce vom vedea aceste proiecte de infrastructură implementate, probabil în a doua parte a anului, vor putea să fie mai uşor finanţate" a declarat Lucian Anghel.

Reducerea ratelor rezervelor minime obligatorii la valută vine pe fondul unor rezerve internaţionale consistente, care au determinat de altfel banca centrală să renunţe la ultima tranşă a împrumutului convenit cu FMI în 2009.

A fost, de altfel, motivul principal pentru care România a solicitat Fondului un nou tip de colaborare.

Este vorba de acordul de tip preventiv, care a intrat joi în vigoare. Înţelegerea acoperă doi ani de zile şi are în vedere şi un împrumut de 3,5 miliarde de euro, ce se va trage însă numai în caz de urgenţă.

"Esenţial în noul acord cu FMI va fi ca instituţia financiară internaţională să reuşească să stimuleze mai departe guvernul să continue cu reformele care de-abia au fost începute în perioada acordului precedent, fără prea mari progrese. De-abia au fost adoptat mai multe legi noi, precum cele ale pensiilor sau salarizării, fără însă ca acestea să înceapă să-şi producă efecte foarte vizibile la nivelul bugetului.

"De asemenea, o miză foarte mare va fi restructurarea companiilor de stat, care au continuat să înregistreze pierderi, şi nu în ultimul rând reducerea în sfârşit a datoriilor pe care statul le are pentru sectorul privat" a declarat analistul Răzvan Voican.

Ambasadorul SUA în România, Mark Gitenstein, a declarat joi că privatizarea companiilor de stat pe piaţa de capital ar fi soluţia potrivită pentru redresarea economică.

"Numai în sectorul energetic aveţi nevoie de aproximativ 10 miliarde de euro pentru a-l moderniza, astfel încât să folosiţi la capacitate maximă cele mai importante active strategice ale României.

"Acest lucru nu poate fi realizat doar cu veniturile obţinute din taxe şi nu se va realiza atâta timp cât aceste active aparţin unor întreprinderi de stat conduse de oameni lipsiţi de experienţă, apropiaţi mediului politic, care iau decizii nu în funcţie de ceea ce este mai bine pentru companie, ci în funcţie de interesele proprii" consideră ambasadorul SUA.

"Cred că modelul potrivit pentru România este Polonia. Polonia a reuşit nu oferind tratament preferenţial aliaţilor politici, care să cumpere activele la o valoare sub preţul pieţei, ci folosindu-şi piaţa de capital" a precizat ambasadorul american, Mark Gitenstein.