Revista presei economice internaţionale, 2 februarie

Cotidianul elveţian Le Temps consacră un grup de articole situaţiei financiare a lumii. "Din fericire exista statul. Graţie intervenţiei masive a autorităţilor, economiile occidentale au evitat transformarea crizei financiare într-o depresiune de tipul celei din 1929. Totuşi, preţul acestei salvări, o îndatorare colosală şi greu de suportat, va trebui plătit: De către cine? Cum? Dezbaterea abia începe, în vreme ce povara datoriei publice ameninţă cu asfixia statele cele mai slabe, precum Grecia", scrie cotidianul genevez.

Risc de faliment?

Le Temps publică un interviu cu cunoscutul investitor Marc Faber care susţine că "peste cinci până la zece ani, următoarea criză va fi falimentul anumitor state. Debitorii vor avea dificultăţi să-şi ramburseze datoriile. Afirmaţia este valabilă atât pentru guverne cât şi pentru întreprinderi. (...) In general, se consideră că pieţele emergente sunt cele care prezintă cel mai mare risc.

Dar astăzi ele se găsesc într-o situaţie financiară net mai bună decât economiile mature, ceea ce este neobişnuit. Astăzi, cel mai mare risc de faliment există în ţările occidentale şi în Japonia. Dar până să se întâmple acest lucru, statele industrializate vor imprima bani, aşa cum face Mugabe în Zimbabwe", declară pesimist Marc Faber.

Grecia pusă sub supraveghere

Sub titlul "Dureroasa ieşire din criză", un alt articol din Le Temps se ocupă de vastele programe de austeritate în care se lansează diversele state pentru a-şi reduce deficitele publice. Măsurile preconizate se orientează în jurul a patru axe principale: scăderea cheltuielilor bugetare, revizuirea statutului funcţionarilor publici şi deci a costului lor, ridicarea vârstei de pensionare şi majorarea impozitelor şi taxelor.

Ţara cea mai hotărâtă în a-şi reduce cheltuielile publice pare să fie Spania, care prevede să coboare ponderea acestora în PIB de la 11,3% în prezent la 3% in 2012. Printre măsurile avute în vedere în Marea Britanie de guvernul Gordon Brown se numără şi introducerea unui instrument de frânare a creşterii datoriei publice sub forma Legii responsabilitatii fiscale.

Şi în privinţa reducerii numărului funcţionarilor publici, Spania pare foarte hotărâtă: numai unul din zece care pleacă va fi înlocuit. Grecia va diminua efectivul funcţionarilor cu 10% şi le va îngheţa salariile când acestea depăşesc 2000 de euro pe lună. In Irlanda salariile tuturor functionarilor de stat vor suferi o reducere care va merge de la 5% pentru cei care câştigă sub 30 000 de euro pe an până la 15% pentru cei cu salarii anuale de peste 200 000 de euro. In ce priveşte vârsta de pensionare, Spania şi Franta încearcă acum să o ridice la 67 de ani.

Numeroase guverne urmăresc pe de altă parte să-si majoreze veniturile fiscale. Măsura cea mai spectaculoasă este impunerea bonusurilor prevazută de Marea Britanie şi Franţa. Le Temps notează si decizia Greciei de a face o prioritate din lupta împotriva evaziunii fiscale, alăturându-se astfel Statelor Unite, Franţei şi Germaniei.

Les Echos se ocupă de cererea pe care o va adresa mâine Comisia europeană guvernului de la Atena privind pregătirea de măsuri suplimentare pentru cazul în care primele sale obiective de asanare a situaţiei financiare nu vor fi atinse repede.

Comisia plasează astfel Grecia sub supraveghere înainte ca statele membre ale zonei euro să încerce eventual să-i vină în ajutor. Pe de altă parte, relevă cotidianul francez, Comisia europeană va deschide mâine procedura de infracţiune la adresa Greciei, aşa cum a făcut-o deja în 2004, pentru transmiterea de date statistice eronate.

De data aceasta, Comisia se va arăta mult mai vigilentă, trimiţând experţi la Atena. Pe termen mai lung, Comisia doreşte să întărească competenţele şi atribuţiile Eurostat, oficiul european de statistică.