Revista presei economice internationale, 12 februarie

Presa economică internaţională consacră spaţii ample rezultatelor summit-ului informal de ieri de la Bruxelles al Uniunii Europene.

Planul de sprijinire a Greciei adoptat ieri de cei 27 prevede că ţările zonei euro ii vor acorda ajutoare bilaterale coordonate dacă Atena va lua toate măsurile considerate de ele indispensabile pentru a reduce deficitul finanţelor sale publice cu 4 puncte procentuale anul acesta.

Grecia sub tutelă, o premieră în zona euro

"Rigoare şi transparenţă. Asta cere Uniunea Europeana Greciei în viitor. Asta este şi ceea ce i-a lipsit până acum", relevă Les Echos.

Plasarea Greciei practic sub tutela economică a Uniunii europene de la începutul lui februarie constituie "o mare premieră în zona euro", observă cotidianul francez.

Planul grec de redresare economică aprobat de Comisia Europeana este însoţit de "un sistem de supraveghere intensă şi cvasipermanentă", îl citează ziarul pe comisarul european Joaquin Almunia.

Mai multe ziare elene apărute azi se arată îngrijorate de înăsprirea suplimentară a curei de austeritate administrate ţării lor sub egida FMI, după sprijinul condiţionat acordat Greciei de Uniunea Europeană.

Atât ziarul de stânga Eleftherotypia cât şi cel popular de dreapta Apogevmatini consideră că economia greacă a fost pusă într-un "corset", sub triplul control al Băncii Centrale Europene, al Comisiei Europene şi al FMI.

Parcă în replică, Les Echos îl citează pe preşedintele Eurogrupului, Jean-Claude Juncker, care a cerut grecilor să pună capăt practicilor precedentelor guverne.

"Ei sunt singuri responsabili de starea ţării, ruinată de corupţie şi de frauda fiscală generalizată".

Jocurile Olimpice la proba crizei

Cu ocazia deschiderii azi la Vancouver, în Canada, a celei de a XXI-a editii a Jocurilor Olimpice de iarnă, Les Echos constată că oraşul gazdă suferă atât din cauza majorării costului infrastructurii peste previziunile iniţiale cât şi a reducerii previziunilor privind beneficiile ce vor fi obţinute de pe urma organizării acestui mare eveniment sportiv.

Vor fi Jocurile Olimpice catalizatorul mult visat al creşterii economice pentru provincia organizatoare şi pentru intreaga Canadă?

Intrebarea se pune cu insistenţă în contextul crizei financiare.

Din cauza multiplelor depăşiri ale bugetului prevăzut iniţial, cheltuielile directe şi indirecte sunt acum evaluate la 6 miliarde de dolari canadieni, adică puţin peste 4 miliarde de euro.

Pe de altă parte, încasările aşteptate de pe urma Jocurilor Olimpice de iarnă sunt acum de zece ori mai mici decât se prevedea în 2003, când a fost atribuită orasului Vancouver organizarea olimpiadei.

Ca urmare, raportul între cost şi beneficii din favorabil a devenit negativ.

Articolul reaminteşte că a fost nevoie de 20 de ani pentru ca datoria abisală lăsată de Jocurile Olimpice de la Monteal din 1976 să fie rambusată de contribuabilii canadieni.

Sub titlul "Intre munte şi mare", Les Echos relevă, într-un alt articol, limitele politicii Comitetului Internaţional Olimpic de a atribui organizarea Jocurilor Olimpice de iarnă unor oraşe care nu sunt de fapt de munte : Torino în 2006, Soci în 2014... Vancouver este "un oraş de pe coasta Pacificului reputat pentru climatul său blând (temperatura coboară aici rareori sub 0 grade Celsius) si pentru ploaia sa cvasicontinuă. Nu tocmai condiţiile ideale pentru sporturi de iarnă", scrie ziarul.

Nu întâmplător zăpada a trebuit transportată cu camionul şi chiar cu elicopterul la Cypress Mountain, la 30 km de marele oraş portuar, unde se vor desfăşura probele de ski acrobatic şi de snowboard, notează Les Echos.