Revista presei economice internaţionale, 11 februarie

Summit-ul european extraordinar organizat azi la Bruxelles va oferi prilejul transmiterii unui mesaj puternic de încredere guvernului grec, scrie Les Echos. Discuţiile intense de ieri pe tema planului de susţinere a Greciei au permis cuplului franco-german, foarte discret în ultimele zile, să revină în prim planul scenei.

Un mesaj puternic adresat pieţelor

Planul de susţinere a Greciei ar putea fi dezvăluit, cel putin parţial, astăzi la Bruxelles. Angela Merkel şi Nicolas Sarkozy speră că acest mesaj "puternic" va fi suficient pentru a reda pieţelor încrederea şi a calma atacurile pe tema datoriei Greciei, cu atât mai mult cei doi lideri nu sunt îngrijoraţi de capacitatea Atenei de a face faţă viitoarelor scadenţe, citim în cotidianul francez.

Ei pregătesc totuşi un plan de susţinere financiară ale cărui detalii tehnice nu au fost încă definitivate.

Franţa şi Germania se află, de facto, în prima linie faţă de Grecia: cele două ţări deţin împreună 39% din datoria sa externă. Lor li s-ar putea alia şi alte puteri economice din zona euro, scrie Les Echos.

Parisul consideră că revine Uniunii europene şi nu unor instituţii precum FMI să soluţioneze problema.

Rămâne de văzut dacă noul angajament verbal al autorităţilor germane, al tandemului franco-german sau al ansamblului Uniunii europene va fi suficient, de această dată, pentru a calma pieţele sau va fi nevoie să se recurgă la ajutoarele aflate în studiu, conchide ziarul francez.

Cu sau fără FMI?

Sub titlul "Iluzia de a face faţă singuri", cotidianul italian Corriere della sera consideră că respingerea de către europeni a contribuţiei pe care o poate aduce Fondul Monetar Internaţional la stabilizarea situaţiei este "o greşeală care ar putea costa scump, întrucât europenii nu dispun de instrumentele tehnice pentru a interveni.

Planul Franţei şi Germaniei riscă să fie insuficient: el ar putea să însemne sfârşitul uniunii monetare. Va veni o zi în care euro va dispune de instrumente şi instituţii potrivite pentru a-şi soluţiona propriile crize, dar acea zi nu a sosit încă deoarece europenii nu au acceptat ca euro să fie altceva decât o uniune monetară.

A nu accepta această realitate înseamnă a pune în pericol euro din cauza unei simple chestiuni de vanitate şi prestigiu", este de părere Corriere della sera.

Italia recurge din nou la energia nucleară

Sub titlul "Cale liberă decretului legislativ privind localizarea centralelor nucleare", cotidianul economic italian Il Sole 24 Ore prezintă textul aprobat ieri definitiv de guvernul de la Roma privind revenirea la utilizarea energiei nucleare.

Guvernul a aprobat criteriile de alegere a amplasamentelor pe care vor fi construite viitoarele centrale, scrie şi La Stampa. Construcţia acestora va demara în 2013, iar inaugurarea lor este prevăzută în 2020. Italia şi-a fixat ca obiectiv să acopere în anul 2030 un sfert din necesarul său de energie electrică pe seama centralelor nucleare, scrie şi Les Echos.

Toate ziarele reamintesc că opoziţia faţă de energia de origine nucleară rămâne vie în Italia, care a renunţat la ea în urmă cu peste 20 de ani, prin referendum, după catastrofa de la Cernobîl.