Revista presei economice din 2 aprilie

Primul trimestru din acest an va fi mai bun decât trimestrul patru din 2009, în sensul că scăderea va fi mai mică, scrie Ziarul financiar.

Deşi veniturile bugetului au fost sub nivelul planificat, deficitul bugetar pe primele trei luni ale anului se va încadra în ţinta de 8,25 miliarde de lei convenită cu FMI, probabil prin nerealizarea unor cheltuieli de investiţii şi prin nerespectarea obiectivului de reducere a datoriilor statului către sectorul privat, scrie ziarul.

România trebuie să facă ajustări substanţiale pe partea de cheltuieli publice în perioada următoare, în condiţiile în care veniturile nu se vor mai întoarce multă vreme la nivelul înregistrat înainte de criză, ceea ce va alimenta creşterea şomajului, cel puţin pâna la jumătatea acestui an, relevă oficialii Băncii Mondiale citaţi de Ziarul financiar.

Acceptabilitatea socială a restructurării este complicată de faptul că economia nu-şi revine, relevă ziarul.

Sub titlul "Cui îi mai pasă de fondurile europene?", Curierul Naţional constată că absorbţia banilor europeni rămâne o prioritate doar la nivel declarativ.

În primii trei ani după aderare, România a atras doar 14,1% din fondurile structurale pentru proiecte de infrastructură, energie sau ocupare aferente perioadei 2007-2013. Ţara noastra se situează astfel pe penultimul loc din Uniunea europeană, mai prost decât ea la acest capitol stând numai Grecia.

Totuşi nimeni nu este tras la răspundere pentru faptul că fondurile europene, care sunt o resursă extrem de ieftină şi de care România are nevoie în acest moment, nu sunt folosite. Generaţiile viitoare nu ne vor ierta dacă nu o vom face, îl citează Curierul Naţional pe economistul-şef al BCR, Lucian Anghel.

Mai multe ziare analizează între altele contextul în care a izbucnit ieri protestul şoferilor de la RATB care a transformat în pietoni peste 1 milion de oameni.

Supus de ani de zile unui aflux continuu de noi veniţi, în căutarea unei vieţi mai bune, Bucureştiul se sufocă, citim în Ziarul Financiar.

În mai 2009, datele statistice oficiale arătau că 1,95 milioane de oameni locuiau cu acte în regulă în Bucureşti. Însă cel puţin încă un milion de oameni stau în Capitală neînregistraţi statistic. RATB-ul este gaura neagră a bugetului bucureştean, pentru care a devenit o povară, scrie ziarul.