Revista presei economice, 9 noiembrie

Ziarul Financiar se deschide cu un articol din care aflăm că "populaţia are de înapoiat băncilor 25 miliarde de euro"."

"Gradul de îndatorare, măsurat ca pondere a serviciului datoriei - ratele plătite la bancă - în venitul disponibil al populaţiei a crescut galopant, de la 5% în 2004 la un vârf de aproape 23% în 2009, depăşind de două ori media zonei euro."

Valoarea sumelor restante la bănci ale populaţiei si companiilor s-a dublat în ultimul an.

"Imaginea supraîndatorării unui segment important de debitori se vede din faptul că numărul creditelor restante este cu aproape 50% mai mare decât cel al restanţierilor, depăşind 1 milion."

Curierul Naţional îşi consacră şi el prima pagină problemelor bancare, prezentând opiniile preşedintelui Raiffeisen Bank România.

"In ceea ce priveşte introducerea taxei de solidaritate la bănci - scrie ziarul - Steven van Groningen este de părere că un nou bir asupra instituţiilor de credit "ar descuraja şi mai mult consumul şi creditarea".

Sub titlul "Minciuna restructurării: cei mai bine plătiţi bugetari câştigă în continuare peste 12 000 de euro pe lună", Ziarul Financiar scrie că bugetarii respectivi "câştigă în continuare de 10 ori mai bine decât preşedintele României, în ciuda mesajelor despre restructurarea bugetară, despre salarizarea unică şi stoparea risipei în cheltuirea banilor publici".

Acelasi cotidian relevă că anul trecut investiţiile străine nete în România au însumat doar 3,5 miliarde de euro la nivelul întregii ţări, în scădere cu 63% faţă de nivelul record de 9,5 miliarde de euro din 2008.

"Economiştii spun că sumele care intră în ţară vor creşte imediat ce produsul intern brut va da semne de redresare", scrie ziarul.

"Noi nu avem o resursă mai bună decât capitalul străin", declară în cotidianul Economistul preşedintele grupului financiar ING România, Mişu Negriţoiu.

"Lucrurilor trebuie să li se spună pe nume. Până la urmă s-a dovedit că sectoarele cele mai nereformate, şi, deci, cele mai neperformante, din România sunt cele care au puţin sau deloc capital străin.

Gânditi-vă la situaţia din agricultură. Este sectorul cel mai rămas în urmă." "In România instituţiile politice nu sunt suficient de competitive", mai declară Mişu Negriţoiu.

Este o mare diferenţă între sectorul politic şi cel privat. Sectorul privat este mult mai competitiv.

Instituţiile publice nu se dezvoltă în sistem competitiv, recrutarea făcându-se, de regulă, clientelar.

Cei mai multi lideri centrali si locali, cei care au poziţii în ierarhiile politice nu au ajuns la acest statut pe baze competitive.

Şi atunci mulţi eşuează, nu confirmă". "Toate acestea sunt legate de imperativul restructurării vieţii politice.

Viaţa politică poate să ajute economia, dar poate să o şi încurce", conchide preşedintele grupului financiar ING România în Economistul.

Ziarul Bursa consacră mai multe articole strategiei Uniunii Europene pentru regiunea Dunării.

Ziarul îl citează pe preşedintele Traian Băsescu care a declarat ieri la summit-ului Dunării de la Bucureşti că "România are o foarte slabă absorbţie a fondurilor europene, ceea ce o pune sub riscul ca, în viitor, să aibă alocări mult mai mici".

Şeful statului a salutat faptul că, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso, prezent la acest eveniment a dat asigurări că există o "maximă dorinţă" din partea Comisiei Europene pentru a pune la dispoziţia Guvernului experţi în domeniul atragerii de fonduri europene.

Curierul Naţional citează constatarea Ministerului Comunicaţiilor care "declara, la jumătatea lunii septembrie, că instruirea în domeniul informaticii este un dezastru. În unele instituţii de stat, calculatoarele sunt folosite doar pe post de maşini de scris şi există funcţionari publici nu ştiu să deschidă un calculator", deşi şi-au luat atestate ECDL.

De aceea, 12 000 de functionari publici vor fi învăţaţi să utilizeze calculatorul, potrivit unui proiect al Agentiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.