Revista presei economice, 8 octombrie

Majoritatea cotidianelor economice îşi deschid ediţia cu ceea ce Bursa numeşte din titlu "Soluţiile investitorilor străini pentru relansarea economiei".

"Consiliul Investitorilor Străini, care reuneşte unele dintre cele mai puternice companii private, pune pe masa Guvernului 12 măsuri pentru scoaterea economiei din recesiune după doi ani de criză în care autorităţile au improvizat mai multe planuri de relansare rămase în mare parte pe hârtie", scrie Ziarul Financiar.

Cele 12 acţiuni urgente sunt parte a unui plan mai amplu, care include 80 de măsuri. Intre acestea figurează menţinerea cotei unice de 16%, revenirea TVA la 19% şi concentrarea asupra unor măsuri eficiente de scădere a evaziunii fiscale şi de luptă împotriva spălării banilor.

Consiliul Investitorilor Străini îşi exprimă convingerea că economia României poate evita un al treilea an de recesiune şi intra pe o traiectorie de creştere economică pe termen scurt, cu costuri minime, dacă va urmări o strategie clară, susţinută atât de Guvern cât şi de mediul de afaceri, scrie cotidianul Economistul.

"România are un potenţial economic care trebuie materializat. Lansăm un apel şi o ofertă de parteneriat auutorităţilor", citează Ziarul Financiar din declaraţia Marianei Gheorghe, directorul executiv al Petrom, la lansarea programului.

Acelaşi cotidian comentează decizia de ieri a şefului statului de a retrimite în Parlament legea pensiilor şi remarcă faptul că Traian Băsescu foloseşte chiar argumentele opoziţiei PSD şi PNL şi anume că "femeile au o situaţie mai dificilă decât bărbaţii întrucât sunt cele care conduc şi propriile lor gospodării" şi prin urmare ele ar trebui să se pensioneze la 63 de ani şi nu la 65.

Pe 21 septembrie, reaminteşte ziarul, preşedintele se pronunţase în Parlament pentru egalizarea vârstei de pensionare la femei şi bărbaţi la 65 de ani. Noua lege ar fi crescut vârsta de pensionare la femei cu şapte ani, notează şi Curierul Naţional, în vreme ce cotidianul Bursa titrează: "Traian Băsescu nu vrea să mai rişte nimic".

Ziarul Financiar constată că industria oţelului, "unul dintre motoarele industriei, este la un pas de ieşire din criză". Creşterea productiei siderurgice este susţinută de faptul că "cea mai mare parte a produselor din oţel iau calea exporturilor către statele europene, unde cererea a revenit încă de anul trecut".

Dar, adaugă ziarul, "economia românească nu se poate relansa numai prin motorul exporturilor", inclusiv datorită faptului exporturile noastre de oţel sunt în general cu valoare adaugată redusă. "Este lăudabil că producţia de oţel şi exporturile cresc, dar (...) nu este suficient pentru a stopa declinul consumului intern".

Pe scurt

Gradul de absorbţie a fondurilor europene structurale pentru perioada 2007-2010, când România are alocaţi de la Uniunea Europeană 8,6 miliarde de euro, a ajuns la 13,4%.

Cele mai scăzute grade de absorbţie le înregistrează programul operaţional transport (1,85%), programul de dezvoltare a capacităţii administrative (5,09%) şi cel de asistenţă tehnică (5,88%). "622 milioane de euro - record de plăţi din fonduri structurale în primele nouă luni", de Adriana Roşoga, în Ziarul Financiar.

Restanţele la credite ale populaţiei au urcat cu 5,6% în august, pînă la 4,88 miliarde de lei (1,15 mld. euro). Cel mai rapid avans al întârzierilor la plată a fost înregistrat pe segmentul clienţilor cu împrumuturi în valută, semnalând o deteriorarea situaţiei financiare a clienţilor cu credite garantate. Majoritatea creditelor în valută sunt garantate cu locuinţe.

"Ratele întârziate la creditele în valută au urcat soldul restanţelor populaţiei la 1,15 miliarde de euro în august", de Ciprian Botea, în Ziarul Financiar.

Preţul alimentelor de bază ar putea creşte cu 8-10%, potrivit unor prime estimări ale ministrului Agriculturii, Valeriu Tabără. Ponderea cheltuielilor populaţiei cu mâncarea şi întreţinerea a depăşit 70% odată cu tăierea salariilor si majorarea TVA, ceea ce a sporit riscul de tensiuni sociale.

Pentru a menţine preţurile pe loc în condiţiile scumpirii materiilor prime, producătorii ar putea fi tentaţi să reducă calitatea produselor, în dauna sănătăţii consumatorilor. "Cinci motive pentru care se vor scumpi alimentele", de Cristina Chicoş, în Curierul Naţional.

Potrivit unui studiu realizat de compania de consultanţă AT Kearney, extinderea plăţilor cu cardul este un pas esenţial pentru aducerea sub control a economiei subterane, care este acum încurajată de ponderea mare a plăţilor în numerar, foarte dificil de urmărit. "BNR: Creşterea bancarizării va aduce la lumină economia subterană", de Claudia Medrega, în Ziarul Financiar.

Majoritatea specialiştilor sunt de părere că moneda naţională se va deprecia la 4,3 lei pentru 1 euro, la finele acestui an. Analiştii ING Bank subliniază că BNR a susţinut cursul încă de la declanşarea crizei, in septembrie 2008. "Situaţia politică influenţează negativ cursul de schimb", de Gabriel Căpăţână, în Bursa.