Revista presei economice, 8 noiembrie

Sub titlul "Isărescu descoperă pe propria piele că este greu să faci afaceri cinstite în România", Ziarul Financiar consacră o pagină întreagă relatării conţinutului intervenţiei de ieri a guvernatorului BNR la un post de televiziune.

"Trebuie să continue reformele structurale pentru a elibera fonduri destinate consumului în bugetul de stat", a declarat Mugur Isărescu relevând că "acest lucru se întâmplă greu şi întâmpină rezistenţe" şi că "ajustarea în sectorul guvernamental a început mult mai timid, nu s-a făcut la timp şi nu s-a înţeles".

Guvernatorul BNR s-a referit şi la factorii defavorabili mediului de afaceri din România dând ca exemplu "numărul mare de raportări şi de impozite, dar şi confuzia dintre afaceri şi afacerism", scrie Ziarul Financiar.

"A face afaceri înseamnă a crea locuri de muncă, a plăti salarii, a plăti impozite, într-un mediu concurenţial. Asta este economia de piaţă. Trebuie să o acceptăm, o dată pentru întotdeauna", a afirmat Mugur Isărescu considerând nesănătoasă confuzia între mediul de afaceri şi diverşi "tunari".

"Mediul de afaceri trebuie să fie incurajat, spiritul antreprenorial trebuie să fie încurajat, la fel ca munca, la fel ca inovaţia, aceasta este baza creşterii economice sănătoase, nu altceva", îl citează ziarul pe guvernatorul BNR.

Curierul Naţional a ales să comenteze din declaraţiile de ieri ale lui Mugur Isărescu în special partea consacrată defecţiunilor în funcţionare ale sistemului bancar.

Sistem aflat sub presiune şi "din cauza incertitudinilor şi discuţiilor nesfârşite de pe scena politica, pe scena socială.

Toate aceste incertitudini se transmit în costuri suplimentare", a explicat guvernatorul BNR.

Tot Curierul Naţional publică un articol intitulat "Cum să repornim economia reală?", consacrat prezentării noului set de propuneri supus executivului de reprezentanţii patronatelor "în speranţa - scrie ziarul - că guvernul va înţelege odată că trebuie să ia nişte măsuri pentru relansarea economică" şi implicit pentru creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă.

Cotidianul Economistul publică prima parte a unui interviu cu preşedintele grupului financiar ING România, Mişu Negriţoiu.

Acesta relevă că efectele crizei globale sunt "amplificate în ţara noastră de situaţia proprie, de vulnerabilităţile interne, ca o rezultantă a unei inconsecvenţe de circa două decenii în stabilirea echilibrelor de bază".

Misu Negriţoiu semnalează în ţara noastră o distorsiune socială foarte mare, fără precedent: "La noi sunt mai puţini cei care muncesc şi mai mulţi cei care beneficiază de efectele muncii altora.

Totalul forţei de muncă active nu mai poate să susţină totalul celor care beneficiază de politicile sociale".

Preşedintele ING România ne îndeamnă "să nu-i certăm pe cei de la FMI că ne dau prea multe lecţii, că îi ascultă mai mult pe unii şi mai puţin pe alţii, însă în ultimii 20 de ani, toate reformele în România au fost cam trase cu forcepsul.

Dacă nu eşti convins că trebuie să faci anumite reforme, nici nu le accepţi şi nici ne le aplici ca lumea". România nu-şi poate permite să facă "ce pot să facă alţii, în alte condiţii, în alt stadiu de dezvoltare", il citează cotidianul Economistul pe Misu Negriţoiu.

Sub titlul "Statul, prima piedică în revenirea economiei", Săptămâna Financiară scrie că " prin neplata facturilor către firmele care îşi achită conştiincios contribuţiile către buget, statul român nu numai că foloseşte banii care nu-i aparţin fără să plătească un leu dobândă, dar descurajează disciplina fiscală şi favorizează indirect concurenţii firmelor bune platnice. Problema arieratelor nu a fost semnalată numai de mediul privat, ci şi de misiunile diplomatice prezente la Bucureşti."