Revista presei economice, 8 decembrie

Apropierea cu paşi repezi a sărbătorilor de iarnă a sugerat un studiu, potrivit căruia cei mai mulţi români îşi vor petrece Crăciunul şi Revelionul din acest an acasă, cu familia sau prietenii. Aşadar, criza economică se face resimţită până şi la cumpăna dintre ani. Nu ne rămâne decât să ne păstrăm optimismul şi să-l parafrazăm pe Robert Schuller, care spunea că "Viaţa este greu de parcurs kilometru cu kilometru, dar centimetru cu centimetru este floare la ureche".

Aşadar, Curierul Naţional arată că aproape jumătate dintre români vor face economii pentru această perioadă, dar bugetul alocat este semnificativ mai mic faţă de cel din 2009. Doar o treime dintre subiecţii intervievaţi intenţionează să cumpere un brad de Crăciun, în timp ce alţii nu vor avea ce să împodobească.

Ziarul Financiar face cunoscut faptul că guvernul încearcă să majoreze fondul de sănătate prin obligarea pensionarilor să plătească contribuţii la acesta, cu toate că tot vor rămâne încă 10,7 milioane de persoane care nu vor plăti pentru o asigurare de sănătate. Ieri, executivul a decis ca toţi pensionarii care câştigă o pensie de peste 740 de lei să cotizeze la fondul de sănătate. Suma ar putea creşte şi prin includerea persoanelor casnice, adică a celor aproape 940.000 de români care reprezintă calitatea de soţ, soţie sau părinţi fără venituri aflaţi în întreţinerea unei persoane asigurate.

O altă posibilitate de lărgire a bazei de contribuabili ar putea fi reprezentată de includerea în sistem a părinţilor care folosesc servicii medicale gratuite pentru copiii lor şi care nu raportează niciunei instituţii de stat dacă au contribuit sau nu la sistemul de asigurări de sănătate. Totodată, la bugetul statului s-ar putea încasa suplimentar aproximativ 180 de milioane de euro pe an din taxele aferente a 90.000 de locuri de muncă nou create, ca urmare a eliminării birocraţiei şi a modificării regimului de muncă temporară, spun reprezentanţii Consiliului Investitorilor Străini.

Ziarul Bursa ne anunţă că aurul a depăşit, la începutul acestei săptămâni, un alt maxim istoric, potrivit cursului afişat de BNR, de 147 de lei pentru un gram, dovedindu-se, pentru al doilea an consecutiv de la debutul crizei, unul dintre cele mai performante şi sigure plasamente din piaţă. Ritmul de creştere al aurului a fost ameţitor în ultimii ani, fiind greu de egalat de celelalte variante de investiţii, în condiţiile în care aprecierea medie anuală a depăşit 35 de procente. Spre exemplu, la începutul anului, cele mai bune dobânzi din ofertele standard ale depozitelor nu treceau de 11 la sută pe an şi erau oferite doar pentru scadenţele de trei sau şase luni.