Revista presei economice, 5 octombrie

Lipsa unor programe de redresare economică şi bugetară, scăderea atractivităţii pentru demararea unor afaceri în zonă, relaxarea şi stabilitatea fiscală, reducerea birocraţiei, sunt doar câteva dintre subiectele dezbătute în ziarele de specialitate apărute marţi.

Românii cheltuiesc cei mai mulţi bani pe consum, în principal pe produsele alimentare şi băuturi nealcoolice, ceea ce reflectă nivelul scăzut de trai, iar salariile sunt cea mai importantă sursă de venituri, aflăm din paginile Ziarului Financiar.

Cheltuielile pentru consum au cea mai mare pondere, de 72 la sută din cheltuielile totale.

Pe poziţia secundă se plasează cheltuielile pentru impozite şi taxe, sub 16 procente, în timp ce sumele alocate pentru investiţii au cea mai mică pondere de aproape 2 la sută.

Pe de altă parte, cheltuielile realizate pentru sănătate, şi cele pentru educaţie au înregistrat un nivel scăzut de 4,9 procente, şi, respectiv 0,8 la sută din cheltuielile de consum.

Din paginile aceluiaşi ziar aflăm că guvernul ar urma să adopte mâine noua lege a salarizări unitare, unul dintre actele normative contestate de sindicate şi de personalul din justiţie, dar fără de care nu poate fi definitivat proiectul legii bugetului pentru 2011.

Guvernul ia în calcul şi angajarea răspunderii în faţa Parlamentului pe legea salarizării, în condiţiile în care, oricum, se aşteaptă ca opoziţia să depună o moţiune de cenzură în această lună.

Ziarul mai concluzionează că avem de-a face cu două legi - una care corelează fondul total de salarii de 39 miliarde de lei convenit cu FMI cu numărul de bugetari care vor rămâne în 2011, dar şi cu reducerea de 25 la sută a lefurilor şi o alta care prevede cele 15 trepte de salarizare împărţite în şapte categorii profesionale.

Ziarul Bursa face cunoscut faptul că bancherii s-au orientat tot mai mult, în ultima vreme, pe creditarea corporate, ieftinind astfel, în ultimele luni, coşul creditelor acordate firmelor, însă, în acelaşi timp, pentru a-i menţine marja de profit stabilă, au majorat costul împrumuturilor adresate persoanelor fizice.

Situaţia nu este astfel grozavă pentru persoanele care au nevoie de finanţare, care spre deosebire de perioada anterioară, când dobânzile erau mai reduse iar garanţiile mai puţine, acum trebuie să plătească şi mai mult, şi să aducă garanţii suplimentare.

Cu toate acestea, băncile preferă să crediteze firmele private, tendinţă însă în contradicţie cu ceea ce se întîmplă în ţările europene, unde în perioadele post-criză, creditele pentru populaţie îşi revin înaintea celor destinate afacerilor, acestea fiind apreciate mai riscante de bancheri.

Tot Bursa ne anunţă că Bucureştiul este acum pe locul 5 faţă de locul 1 în 2009, în topul celor mai bune oraşe din punct de vedere al costurilor cu angajaţii, potrivit unui studiu realizat de "Cushman and Wakefield".

Capitala noastră este precedată de Istanbul, iar Moscova este oraşul european cel mai căutat de companiile care urmăresc să se extindă.

Curierul Naţionalsemnalează faptul că reapariţia îndoielilor privind capacitatea de plată a datoriilor unor state europene, împreună cu posibilitatea ca Banca Centrală a Statelor Unite să repornească tiparniţa au condus preţul aurului la noi maxime istorice.

Totodată, există posibilitatea ca activitatea speculatorilor să aibă un rol în acest avans, trendul ascendent al preţului aurului accelerându-se în ultimele luni, însă tendinţa a început în urmă cu mai bine de 10 ani.

De la 250 de dolari pe uncie în 1999, metalul galben a atins cotaţii de peste 1.320 dolari pe uncie săptămâna trecută.