Revista presei economice, 4 mai

În numai câteva săptămâni, Ministerul Finanţelor şi FMI au trecut de la o estimare de creştere a PIB cu 1,3% la una de 0,8%, pentru ca ieri să intre în discuţie perspectiva unui al doilea an consecutiv de scădere a economiei - scrie Ziarul Financiar.

Recesiunea anticipată a scos la iveală şi neîntelegerile din cadrul Guvernului. Ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, a spus ieri că Finanţele trebuie să mai şi aducă bani la buget, nu numai să vorbească de tăieri.

Berceanu iese la rampa în premieră explicând de ce ministerele nu taie din cheltuieli: pentru că asteaptă ca Finanţele să colecteze mai mulţi bani. Ministrul Transporturilor le-a cerut celor de la FMI o majorare a deficitului bugetar cu 0,4-0,5% din PIB, iar banii respectivi să meargă în infrastructură.

Propunerea a fost respinsă de cei de la FMI, care au fost categorici: majoraţi încasarile la buget dacă vreţi să faceţi aceste investiţii, ori tăiaţi cheltuielile nejustitificate. Şi apropos de cheltuieli de la buget, tot Ziarul Financiar scrie că, în continuare, adjuncţii din firmele de stat au salarii mai mari decât şefii lor. Pentru că măsură guvernului i-a vizat doar pe directorii generali, uitându-i pe cei din subordine, care sunt remuneraţi în conformitate cu contractul colectiv de muncă.

Cotidianul Economistul preia o analiză a experţilor la de la BRD, potrivit cărora majorarea taxelor este foarte probabilă în 2011. Apare tot mai posibilă renunţarea la regimul unic de impozitare şi revenirea la aplicarea impozitului progresiv.

BRD conisderă că anul acesta va fi foarte dificil şi turbulent, iar răspunsul autorităţilor va fi crucial. Există speranţa ca avansul economic să se accelereze anul viitor, la 3 la sută, şi la 3,5 la sută în 2012, dar numai în condiţiile în care industria va susţine ieşirea din recesiune pe fondul cererii externe.

Tot în Economistul citim că, din informaţiile care s-au scurs până acum din negocierile cu FMI, o temă centrală o constituie nivelul arieratelor statului, care au urcat la 1,7 miliarde de lei, adică vreo 420 de milioane de euro. În aceste condiţii, plata tuturor acestor datorii pe care statul le-a acumulat anul trecut la diverse firme ar reduce consistent capacitatea investiţională. Surse guvernamentale spun că guvernul a cerut o derorage de FMI pentru plata datoriilor restante, pe care trebuie să le achite de la buget.

Toate ziarele economice scriu despre aşteptata decizie a BNR, care ar putea fi anunţată astăzi, privind o nouă reducere cu 0,25 sau chiar 0,5 la sută a ratei de politică monetară a Băncii Naţionale.

Potrivit ziarului Bursa, în partea a doua a anului, BNR ar putea proceda şi la noi scăderi ale rezervelor minime obligatorii ale băncilor, toate aceste măsuri fiind îndreptate în direcţia relansării creditării. Între timp, Banca Naţională se laudă cu un nou maxim istoric al rezervei valutare, de 32,386 de miliarde de euro.