Revista presei economice, 4 ianuarie

Sub titlul "Ce măsuri de politică fiscală şi bugetară ar trebui să fie luate în România în 2011", Ziarul Financiar scrie că statul ar trebui să încurajeze investiţiile care au ca efect crearea de valoare adăugată. De asemenea, cheltuielile cu bunurile şi serviciile trebuie reduse şi gestionate eficient din punctul de vedere al preţului real de achiziţie.

De-a lungul timpului, atât cheltuielile cu investiţiile cât si cele cu bunurile si serviciile au reprezentat canale de scurgere a banului public, care trebuie desfiinţate. (...) Fondurile publice care s-ar fi economisit prin utilizarea de preţuri reale (nu de câteva ori mai mari) la achiziţiile efectuate de câteva instituţii publice ar fi acoperit integral economiile pe care statul vrea să le realizeze cu reducerea indemnizaţiei de creştere a copilului".

Respectarea de către stat a angajamentelor luate de a micşora arieratele ar contribui la deblocarea activităţii desfăşurate de unii agenţi economici, mai scrie ziarul. Tema este abordată si de cotidianul Bursa. Neplătindu-şi arieratele, "statul este un factor perturbator al economiei, nu de stimulare", îl citează ziarul pe vicepreşedintele Raiffeisen Bank, Marinel Burduja. Acesta mai relevă şi că, "în politica guvernelor din România, absorbţia fondurilor europene nu a fost decât o lozincă". De aceea ţara noastră "este, an de an, contributor net la bugetul Uniunii Europene".

Ziarul Financiar consacră un articol "febrei legiferării şi supralegiferării". "Cu o medie de 25-30 de acte normative (emise) pe zi, România a devenit raiul avocaţilor şi consultanţilor fiscali". "Cine cunoaşte, dar mai ales să mai şi respecte zecile de acte normative care apar zilnic?", se întreabă ziarul, remarcând câ în Franţa sunt emise de patru ori mai puţine acte normative decât media anuală din ţara noastră. În plus, "dacă tot de modifică o lege sau o ordonanţă, de ce nu se anulează integral vechea lege, vechea normă, iar toate dispoziţiile anterioare rămase neschimbate să fie preluate în noua lege", se mai întreabă ziarul.

Sub titlul "Transportatorii, exasperaţi de creşterea preţului la combustibil", Curierul Naţional scrie că "prin ultima scumpire, care a dus benzina la peste 5 lei pe litru, preţul combustibililor a ajuns aproape la acelaşi nivel cu cel din Austria". In Bursa citim că "transportatorii cer guvernului să regândească aplicarea taxelor pe carburanţi (...) pentru a preveni fluctuaţiile pieţei care afectează grav economia". Iar Ziarul Financiar publică opinia că "ritmul de majorare a preţului benzinei ar trebui să ţină cont şi de deprecierea dolarului".

Curierul Naţional îşi deschide ediţia cu articolul intitulat interogativ "Cât de departe suntem de aderarea la euro?". "Autorităţile române au anunţat anul 2015 ca ţintă oficială pentru adoptarea monedei europene. Analiştii sunt însă de părere că ţinta actuală este mult prea ambiţioasă, iar România nu va putea trece mai devreme de 2020. Economiştii atrag atenţia că dacă ne încăpăţânăm să aderăm înainte de a fi pregătiţi, efectele negative vor fi semnificative". Ziarul Financiar constată şi el că "discursul oficialilor de la Bucureşti în privinţa euro este diferit de cel al politicienilor de la Praga sau Varşovia".