Revista presei economice, 3 ianuarie

Ziarul Financiar analizează "50 de tendinţe pentru 2011" pe cele mai importante zece pieţe din România.

"Economia ar putea să revină anul acesta pe plus după doi ani de recesiune. Sunt şanse slabe să vedem un val masiv de investiţi străine directe în 2011.

Leul ar trebui să bifeze încă un an de relativă stabilitate în faţa euro, prognozele variind între 4,1 şi 4,3 lei. Deficitul bugetar ar urma să coboare la 4,4% din PIB, ceea ce va face o mare presiune pe cheltuieli".

Ziarul Financiar analizează comparativ speranţele exprimate la începutul anului trecut şi realitatea. El constată că anul 2010 a fost mai prost decât cea mai neagră anticipare şi se întreabă ce va fi în 2011.

O întrebare similară a adresat ziarul Bursa preşedintelui ING Bank România. "2010 a fost un an al corecţiilor fiscale (care ar fi trebuit să se intâmple cel mai târziu în 2009!)", a declarat Mişu Negriţoiu.

"Scenariul cel mai probabil pentru anul 2011 este că se va opri scăderea PIB şi că s-ar putea înregistra chiar o creştere economică la nivelul întregului an (consensul de piaţă este de 1-2%) în ciuda efectelor restrictive ale politicii fiscale, dar în contextul revenirii creşterii veniturilor, a consumului şi investiţiilor".

"Rata şomajului probabil că va scădea, însă foarte puţin fiindcă în faza de revenire a ciclului economic nu se creează multe locuri de muncă", a mai declarat Mişu Negriţoiu ziarului Bursa . Curierul Naţional îşi deschide ediţia cu un articol intitulat "Ce strategii şi-au făcut întreprinzătorii?".

"Întreprinzătorii români se pare că se încred în politicile Băncii Naţionale, pentru că toţi şi-au "zidit" bugetul pentru 2011 pe un curs mediu de 4,3 lei/euro."

"Toţi oamenii de afaceri se aşteaptă ca 2011 să fie un an la fel de greu ca 2010 şi cer Guvernului stabilitate fiscală", scrie ziarul, care publică de altfel un articol intitulat "Ce ne-a pregătit Codul fiscal anul acesta".

Un articol similar găsim şi în Ziarul Financiar. "Creşterea taxei auto şi a accizelor, posibilitatea ca microîntreprinderile să opteze pentru un impozit de 3% pe venit, contribuţii de sănătate impuse mai multor pensionari, dar şi creşterea plafonului de garantare a depozitelor se numără printre principalele modificări aplicate de la 1 ianuarie", citim în articolul menţionat.

Toate ziarele consemnează şi extinderea zonei euro la 17 membri prin aderarea Estoniei de la 1 ianuarie 2011. "Aderarea Estoniei vine într-un moment în care majoritatea liderilor ţărilor din Europa de Est se întreabă dacă adoptarea monedei unice este benefică pentru economiile lor", scrie Ziarul Financiar.

Sub titlul "Moneda unică europeană, încotro? Unii vor să iasă... Alţii intră sau vor să intre", Curierul Naţional relevă că "Estonia este considerată "elevul cel mai bun al clasei euro", datoria sa publică fiind sub 10% din PIB, în timp ce limita fixată de Tratatul de la Maastricht este 60% din PIB)".

Estonia a adoptat moneda unică în momentul în care zona euro traversează cea mai gravă criză din istoria sa, în timp ce alte ţări est-europene temporizează sau amână momentul adoptării monedei unice, relevă ziarul.

Estonia "este antiteza Greciei, cu o aversiune viscerală faţă de risipirea banului public şi faţă de umflarea aparatului funcţionăresc", scrie Curierul Naţional citând din Les Echos.