Revista presei economice, 28 decembrie

Ziarele de astăzi scriu despre banii pe care-i aşteptăm de la Fondul Monetar Internaţional şi despre banii pe care i-am putea avea de la Uniunea Europeană, dar nu ne pricepem să-i atragem.

Politicienii nu-şi strică vacanţa pentru Legea bugetului - titrează România Liberă. Premierul Emil Boc a dat ca termen jumătatea lunii ianuarie; preşedintele Camerei, Roberta Anastase spune că dezbaterile şi votul trebuie să aibă loc până pe 16 ianuarie. PSD, aflat în opoziţie, nu exclude ca discuţiile legate de buget să se extindă chiar şi după 20 ianuarie, când delegaţia FMI se va afla deja la Bucureşti.

Despre bani - alţi bani - şi în Evenimentul Zilei. Am absorbit doar o picătură din oceanul banilor UE - anunţă ziarul. Până în prezent România nu a reuşit să atragă nici 3 la sută din fondurile structurale alocate pentru perioada 2007 - 2013.

Cel mai bine s-au mişcat în atragerea banilor europeni, şi de această dată, firmele private. Ele au fost, adică, mai harnice decât autorităţile publice. Cea mai mare dificultate cu care se confruntă cei ce vor să acceseze bani europeni - continuă Evenimentul Zilei - este cofinanţarea cu care trebuie să vină, cu atât mai mult cu cât băncile se gândesc de două ori înainte de a da un împrumut.

Ce ne-a adus, totuşi, bun 2009? Industria auto a salvat exporturile României - notează Jurnalul Naţional. După ce a început anul cu şomaj tehnic şi concedieri, domeniul s-a adaptat la criză şi a devenit placa turnantă a exporturilor.

Dacia a reuşit performanţa ca, într-un an de criză, să relanseze exporturile româneşti, dar - avertizează Jurnalul Naţional - succesul constructorului român pe piaţa din Occident este în pericol. UE şi Coreea de Sud au semnat cu două luni în urmă un acord de liber schimb care prevede eliminarea tuturor barierelor tarifare. Hyundai, Kia şi Daewoo aşteaptă la cotitură.

Şi tot la capitolul retrospective, Adevărul face astăzi inventarul evenimentelor... trecute cu vederea în 2009. Multe subiecte de pe ultimele pagini ale ziarelor se referă, de fapt, la evoluţii extrem de importante în viitor. Un singur exemplu : în anul pe care îl încheiem două nave comerciale au străbătut distanţa dintre Asia şi Europa prin nord, prin coridorul dintre Rusia şi Oceanul Arctic. O rută mult mai scurtă şi, deci, mult mai ieftină, despre care se credea că gheţurile o fac impracticabilă.