Revista presei economice, 26 noiembrie

Sub titlul "La aniversarea Bursei, tot promisiuni", în Ziarul Financiar citim: "Aniversarea a 15 ani de Bursă modernă care a avut loc ieri la BNR a oferit scena necesară pentru ca înaltele oficialităţi invitate la eveniment să îşi regleze conturile fie cu clasa politică, fie cu media, piaţa de capital fiind aşa cum a fost şi până în prezent un subiect minor pe agenda autorităţilor. Promisiunile de listare a companiilor de stat au fost din nou livrate".

Ziarul Financiar scrie că, "după 15 ani, bilanţul Bursei nu este deloc îmbucurător". "Cu doar două listări importante în ultimii cinci ani, faţă de câteva zeci în Polonia, tranzacţii de doar 3 milioane de euro pe zi (faţă de 300 milioane de euro în Polonia) şi câteva mii de investitori, Bursa de la Bucureşti este departe de a-şi îndeplini rolul de finanţator pentru o economie de 125 miliarde de euro."

"Guvernul nu a ştiut să folosească Bursa pentru a strânge bani din privatizări, spre deosebire de Polonia (...) şi nici nu a ştiut să spargă monopolul băncilor prin oferte de titluri de stat pe Bursă. Astfel, a ajuns să se împrumute cu 18 miliarde de euro de la FMI şi instituţiile internaţionale".

Pe aceeaşi temă, cotidianul Bursa scrie, citându-l pe guvernatorul BNR Mugur Isărescu: "Ca să fie barometrul economiei, Bursa trebuie să fie o alternativă viabilă la finanţarea bancară. Pentru asta, Bursa trebuie să promoveze disciplina financiară, credibilitate şi transparenţă".

"Mesaj pentru o Bursă adolescentă", titrează de altfel şi Curierul Naţional.

Ziarul Financiar titrează pe prima pagină "Mari semne de întrebare privind promisiunea premierului. Creşterea salariilor nete ale bugetarilor cu 15% costă statul 1,4 miliarde de euro".

"Nu avem informaţii pe ce surse de finanţare se fundamentează creşterea salariilor nete cu 15%", îl citează ziarul pe Ionuţ Dimitru, preşedintele Consiliului Fiscal.

"Surse din apropierea Ministerului de Finanţe spun că această creştere de 15% ar fi posibilă numai cu o majorare semnificativă a numărului de disponibilizări în 2011 faţă de cele 15 000 anunţate", scrie ziarul.

Potrivit preşedintelui Traian Băsescu - scrie ziarul într-un alt articol - la sfârşitul lunii septembrie erau angajaţi la stat cu 64 000 mai puţini bugetari decât la sfărşitul anului trecut.

"Însă datele Institutului de Statistică arată că mai puţin de 30 000 de bugetari şi-au pierdut locul de muncă de la începutul anului. Astfel, nu se ştie clar câţi bugetari mai lucrează în sistem şi câţi au fost concediaţi".

Ziarul Financiar remarcă şi că "rata şomajului a început să scadă în ultimele luni" şi că, "în ultimul an, doar unu din cinci salariaţi concediaţi a venit de la stat".

Titlul articolului: "Ceaţă totală la Guvern: unde au dispărut cei 64 000 de bugetari concediaţi?. "Dificultatea în a înţelege şi a analiza procesul restructurării prin care trece aparatul administrativ pleacă din faptul că administraţia aruncă pe piaţă cifre şi date care nu sunt susţinute cu documente şi cifre clare şi asumate de instituţiile statului", este de părere Ziarul Financiar.

Acelaşi cotidian publică un articol intitulat "Epopeea bondurilor de 1,3 miliarde de euro: pregătiri, tensiuni, declaraţii derutante şi la final 4,8% dobândă".

"Într-o aglomerare de declaraţii şi semnale externe şi interne privind vulnerabilităţile României - pusă pe listă cu Grecia sau Ungaria, Ministerul Finanţelor a împrumutat ieri 1,3 miliarde de euro la emisiunea de obligaţiuni de stat pe trei ani pe piaţa internă, în schimbul unui randament de 4,8%."

"Ieri dimineaţă, la o altă ieşire în public, guvernatorul BNR a acuzat din nou presa, în particular televiziunile, că au "răscântat" declaraţia şefului FMI privind riscul ca România să intre în default", scrie Ziarul Financiar.

"Nu există niciun pericol ca România să înceteze plăţile externe", îl citează şi Bursa pe guvernatorul BNR Mugur Isărescu.

In acest context, cotidianul Economistul a solicitat opinia preşedintelui Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România.

"Pentru a nu lăsa loc unor interpretări eronate", a declarat Florin Pogonaru, "se impune ca în această materie să existe transparenţă absolută.

Este imperios necesar ca populaţia să fie informată în legătură cu datele scadente pentru achitarea serviciului datoriei publice şi, mai ales, să se indice sursele din care se vor achita datoriile. In absenţa unor asemenea date se lasă spaţiu larg pentru evaluări eronate, pentru tot felul de spaime care nu fac bine economiei.

Prin urmare, una din reacţiile cele mai potrivite la amintitele declaraţii este o informare corectă şi completă a populaţiei în legătură cu modul în care ne vom onora obligaţiile asumate prin creşterea datoriei externe".