Revista presei economice, 25 octombrie

Ziarul Financiar scrie că "indicatorii economici pe care s-a bazat Fondul Monetar Internaţional în 2008 si 2009 au fost depăşiţi de realitate, existând semne de întrebare şi asupra indicatorilor prognozaţi pentru anul viitor.

Fondul se aşteaptă la o creştere economică de 1,5% în 2011, însă oamenii de afaceri sunt sceptici. Principala problemă a României este dificultatea găsirii finanţărilor pentru deficitul bugetar.

Sumele atrase lunar de Trezorerie de pe piaţa internă au fost în general la jumătate faţă de volumele planificate, în condiţiile în care din vară Trezoreria a impus un plafon de 7% pe an pentru randamentul plătit la emisiunile de titluri, indiferent de scadenţă", notează ziarul.

BCR, cea mai mare bancă de pe piaţă, crede că economia va scădea în acest an mai puţin decât se aştepta în vară, şi anume nu cu 3%, ci cu 2,1%, un ritm apropiat de contracţia prevăzută de FMI.

Investiţiile străine în economia românească ar fi putea fi mai mari dacă şi cadrul fiscal ar fi mai predictibil, scrie Ziarul Financiar într-un alt articol comentând intervenţia de ieri pe un post de televiziune a ambasadorului Statelor Unite în România, Mark Gitenstein.

În decurs de trei ani în ţara noastră s-au operat nu mai puţin de 57 de modificări în reglementările de natură fiscală, relevă omul de afaceri Ioan Cezar Corâci, preşedintele UGIR 1903, într-un interviu acordat ziarului Economistul.

"România exportă anual până la 4 milioane de tone de cereale, ceea ce înseamnă 1% din comerţul global cu produse agricole, dar modernizarea fermelor şi includerea terenului nelucrat în circuitul agricol ar putea dubla această contribuţie", citim în Ziarul Financiar.

Terenul rămas pârloagă reprezintă în prezent aproape 35% din suprafaţa arabilă totală, iar ţara noastră continuă să aibă una din cele mai scăzute recolte de cereale obţinute la hectar din toată Europa.

"Nevoia de produse agricole se va dubla în perioada următoare, iar pentru asta România, ca şi alte ţări din zona Mării Negre, trebuie să îşi crească semnificativ producţia", îl citează ziarul pe Greg Page, preşedintele grupului Cargill, aflat vineri în vizită în judeţul Călăraşi.

Mai toate cotidianele economice relatează despre proiectul de ordonanţă de urgenţă al Guvernului prin care, începând de anul viitor, se va dubla la 100 000 de euro plafonul Fondului de garantare a depozitelor bancare, iar bancherii nu vor mai putea să facă parte din echipa de conducere a instituţiei.

Măsurile au fost agreate în cadrul discuţiilor cu FMI încă de anul trecut.

"Nouă miliardari români deţin o avere de 550 de milioane de euro pe Bursă", titrează în deschidere Ziarul Financiar.

Cea mai mare parte a oamenilor de afaceri evită însă să-şi listeze firmele pe Bursă, pentru că "nu vor ca investitorii să cotrobăie prin catastifele lor şi să-i ia analiştii la bani mărunţi", scrie ziarul.

Pe scurt

Fondul Monetar Internaţional a atras atenţia că este foarte periculos să fie modificate taxele după ce au fost adoptate măsuri dificile. "Reţeta patronatelor pentru FMI", de Mădălina Draghici, în Curierul Naţional.

În ultimii zece ani, productivitatea muncii s-a dublat în România, conform datelor Eurostat. In schimb, câştigurile populaţiei s-au majorat de aproape cinci ori, în termeni nominali.

S-a ajuns, mai ales în sectorul public, la creşteri nesustenabile de salarii. Mai aberant este că salariile de la stat au ajuns să fie mai mari decât cele din sectorul privat, unde se creează de fapt valoare adăugată. "Adevăruri dureroase despre salariile românilor", de Diana Zaharia şi Răzvan Amariei, în Capital.

Reducerea salariilor a determinat o bună parte a angajaţilor care au învăţat să gestioneze fonduri europene să plece pentru un salariu mai mare în sectorul privat. O parte din cei care i-au înlocuit urmează să intre într-un ciclu de şcolarizare de cel puţin un an.

Deşi atribuţiile angajaţilor din diversele autorităţi de management sunt practic aceleaşi, raportul între salarii poate fi şi de 1:2. "Specialiştii în fonduri UE, absorbiţi de mediul privat", de Mona Scărişoreanu, în Capital.

În România colectarea selectivă a deşeurilor este abia la început. Cetăţenii trebuie să înţeleagă că generarea deşeurilor costă, şi încă foarte mult. Cu cât faci mai mult gunoi, cu atât plăteşti mai mult. Şi nu invers.

Este nevoie de campanii puternice care să îi înveţe pe oameni deprinderea de a colecta selectiv, precum şi de infrastructura necesară colectării, care să îi permită cetăţeanului să depună un efort minim.

"Cum pot fi convinşi românii că e mai bine să nu arunce gunoiul la grămadă: când începe să te coste devii brusc mai atent", de Răzvan Mureşan (Business Magazin), în Ziarul Financiar.

Democrat-liberalii încearcă, printr-o modificare a Legii administraţiei publice locale, să desfiinţeze cele şase sectoare ale Capitalei. Miza o constituie banii primăriilor de sector, care printr-o astfel de hotărâre, s-ar vărsa la Consiliul General al Municipiului Bucureşti. "Desfiinţarea sectoarelor Capitalei, o miză de 1 miliard de euro", de Ştefania Enache, în Săptămâna Financiară.