Revista presei economice, 25 noiembrie

Reacţia FMI şi a Consiliului Fiscal faţă de reducerea impozitului pe venit votată de senatori şi dezbaterile de miercuri din cadrul Forumului Bancar Român sunt principalele subiecte care au reţinut atenţia presei economice.

"Fondul Monetar Internaţional şi Consiliul Fiscal au criticat ieri vehement decizia Senatului prin care a fost redus impozitul pe venit la 10%, care pune în pericol ţintele bugetare şi primirea banilor râmaşi din împrumuturile de la finaţatorii internaţionali, nerespectarea angajamentelor fiscale urmând să fie sancţionată şi de pieţele internaţionale", scrie Ziarul Financiar.

"Iniţiativele pentru modificarea continuă a sistemului de taxe creează instabilitate în mediul de afaceri şi subminează revenirea economiei", îl citează ziarul pe Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI în Romania.

"Economia are nevoie de stimulente, dar de unde vor veni?", titrează interogativ acelaşi ziar relatând despre Forumul bancar de miercuri.

"Îmbunătăţirea colectării taxelor, aplicarea modelului polonez de privatizare a companiilor de stat pe Bursă, încurajarea investiţiilor în infrastructură sunt câteva din soluţiile propuse de analiştii economici pentru ieşirea din criză, în condiţiile în care este tot mai clar că măsurile de ajustare luate de guvern nu au cum să atragă după sine revenirea economiei", rezumă dezbaterile Ziarul Financiar.

Acelaşi cotidian citează opinia consultantului Doru Lionăchescu după care legarea tuturor speranţelor de absorbţia fondurilor europene este doar o iluzie, întrucât autorităţile europene sunt acum mult mai exigente, iar pe plan local nu există capacitate de cofinanţare a proiectelor de investiţii.

Curierul Naţional reţine la acest punct din declaraţia guvernatorului BNR ideea că "băncile nu ar trebui să se plângă că majoritatea proiectelor sunt nebancabile, ci să acorde consultanţă potanţialilor debitori.

"Aceasta ar fi o modalitate prin care băncile comerciale s-ar putea implica în economia reală. (...) Schimbarea de profil de business nu va fi uşoară, dar se va face", a conchis Mugur Isărescu.

Ziarul Financiar citează şi opinia directorului general al ING Bank Mişu Negriţoiu care susţine că datoria externă nu este acum principala problemă a ţării.

Datoria statului este încă la un nivel redus, însă utilizarea fondurilor este deficitară.

Problema este că statul s-a împrumutat pentru nevoile zilnice.

Într-un articol de prima pagină intitulat "Cine a luat 90 de miliarde de euro de la străini?", Curierul Naţional citează din intervenţia la Forum a analistului economic Ilie Şerbănescu ideea că atunci când te imprumuti să plăteşti pensii şi salarii, se cheamă că eşti de facto în faliment.

Analistul se declară de acord cu amputările salariilor şi crede că se impune acelaşi lucru şi pentru pensii.

"Pe de altă parte, ar trebui ca şi băncile, care sunt principalele vinovate pentru atragerea ţării in criză, să suporte o parte considerabilă a notei de plată, ceea ce se întâmplă în prea mică măsură", susţine Ilie Şerbănescu citat de Curierul Naţional.

În opinia guvernatorului BNR, citim în Ziarul Financiar, "populaţia s-a împrumutat democratic, a ştiut ce face".

"Băncile au fost intermediari, putem spune că au ademenit populaţia, dacă suntem răi, dar nu s-au împrumutat ele ca să îndatoreze România, s-au împrumutat românii", îl citează pe Mugur Isărescu şi cotidianul Bursa.

Potrivit economistului-şef al BNR, Valentin Lazea, "Şansa României a fost venirea crizei. (...) România are norocul să se confrunte cu criza într-un moment în care activele financiare sunt încă jos, astfel încât nu este târziu să cârnim economia naţională spre un model mai sustenabil", citim în Curierul Naţional.

"Această reconfigurare nu va fi uşoară, întrucât România nu are o problemă de lichiditate, ci una antreprenorială şi de capacitate organizatorică", relevă acelaşi ziar citându-l pe Mugur Isărescu.

Sub titlul "Programul Prima casă, nociv pentru calitatea locuinţelor", cotidianul Economistul scrie: "Investitorii imobiliari consideră că Guvernul ar trebui să aloce mai mult timp elaborării legilor, pentru ca acestea să nu se mai suprapună şi să nu mai permită diferite interpretări, şi neagă totodată eficienţa programului Prima casă, care, prin limitele impuse, încurajează construcţia de locuinţe de proastă calitate".

Tema este abordată şi de Curierul Naţional sub titlul "De ce se construiesc locuinţe ieftine şi proaste?".

Acelaşi cotidian publică un articol intitulat "După atâta reformă, sănătatea e tot sub perfuzii".

"Lipsa acută de medici, spitale şi policlinici ca din secolul trecut, aparatură medicală insuficientă şi neperformantă, servicii gratuite - contra cost şi calitate care lasă de dorit, aşa arată sistemul sanitar din România după 20 de ani de reformă." (...)

Responsabilii reformei, 19 miniştri, nu au reuşit să schimbe sistemul, principala problemă fiind lipsa continuităţii măsurilor adoptate", citim în Curierul Naţional.

"Perioada post-revoluţionară a fost marcată doar de modificări minore ale sistemului sanitar, care nu au avut niciun efect direct asupra calităţii serviciilor medicale şi nici asupra accesului la tratament al pacienţilor".